„Frățioare, îmi lipsești enorm” – Durerea unui bărbat care și-a pierdut fratele mai mic într-un accident rutier pe DN21, în Ialomița

Uneori, o tragedie încape într-o știre de câteva rânduri. Pentru familia celui care nu se mai întoarce acasă, însă, durerea nu se încheie odată cu știrea, cu ancheta sau cu trecerea zilelor. Ea rămâne în fiecare sărbătoare, în fiecare aniversare și în fiecare telefon care nu mai sună.

În dimineața zilei de 17 mai 2026, viața unei familii s-a schimbat pentru totdeauna. Serghei și-a pierdut viața într-un accident rutier produs pe DN21, la intrarea în localitatea Iazu, județul Ialomița, în care au fost implicate un autocamion și două autoturisme. Serghei, șoferul autocamionului, a decedat.

Pentru cei care au aflat atunci despre accident, poate că a fost o știre printre multe altele, citită în grabă și lăsată în urmă odată cu următoarea informație. Pentru cei care l-au iubit pe Serghei, însă, acea dimineață a devenit o graniță dureroasă între viața de dinainte și tot ceea ce a urmat.

În urma lui au rămas oameni care îl iubesc, amintiri care nu se șterg și un gol pe care timpul nu îl poate umple. Au rămas planuri care nu vor mai fi duse la capăt, momente de familie în care va lipsi un om drag și cuvinte care vor rămâne, de acum înainte, nerostite.

Dar, poate cel mai greu de înțeles, au rămas gesturile simple ale vieții de zi cu zi, acelea care, până ieri, păreau firești. Un telefon. O urare de ziua de naștere. O voce cunoscută. Prezența unui frate.

Victor, fratele mai mare al lui Serghei, a ales să vorbească despre această pierdere printr-o scrisoare în care durerea personală se împletește cu un apel la responsabilitate. Nu caută să condamne și nu încearcă să stabilească vinovății înainte ca ancheta să clarifice împrejurările accidentului. Își dorește, înainte de toate, ca fratele său să nu fie redus la un nume într-o știre despre un accident rutier. În rândurile sale se află o suferință greu de cuprins în cuvinte, dar și dorința ca oamenii să privească dincolo de cifre, de locul accidentului și de imaginile care trec repede prin fața ochilor.

Publicăm mai jos scrisoarea fratelui mai mare al lui Serghei, păstrată întocmai în forma transmisă de autor redacției Obiectiv Ialomița.

Scrisoarea fratelui mai mare:

Aș vrea să vă amintiți de fratele meu…

„Scriu aceste rânduri nu pentru a jigni, a condamna sau a acuza pe cineva înainte ca ancheta să stabilească împrejurările accidentului. Scriu în calitate de frate mai mare, care și-a pierdut fratele mai mic, Serghei. În dimineața zilei de 17 mai 2026, pe DN21, în apropierea localității Iazu, județul Ialomița, a avut loc un accident rutier care a schimbat pentru totdeauna viața familiei noastre.

În acea dimineață, fratele meu se afla la volanul camionului. Avea planurile lui, familia lui și oameni care îl așteptau. Era fiul cuiva, soțul cuiva, tatăl cuiva și fratele meu mai mic. Era un om a cărui viață trebuia să continue. Dar nu s-a mai întors acasă.

Pentru unii, poate că a fost încă un accident rutier. Încă o știre citită și apoi uitată. Pentru familia noastră, a fost o tragedie cu care va trebui să trăim toată viața.

În urma celor care își pierd viața în accidente rutiere nu rămân doar fotografii și amintiri. Rămân familii pentru care sărbătorile nu vor mai fi niciodată la fel. Rămân zile de naștere în care telefonul tace și știi deja de ce. Rămâne dorința de a forma un număr, de a auzi o voce dragă, de a spune ceva simplu – și dureroasa conștientizare că acest lucru nu va mai fi posibil.

Ieri am împlinit 48 de ani. Pentru prima dată, după mulți ani, fratele meu mai mic nu mi-a mai trimis urarea de ziua mea.

La prima vedere, poate părea doar un mesaj care nu a mai venit. Dar pentru mine, în spatele acelui mesaj se află ani întregi din viața noastră, legătura dintre noi și omul de care îmi va fi dor pentru totdeauna.

Nu vreau să transform această postare într-un proces pe rețelele sociale. Împrejurările accidentului trebuie stabilite în mod corespunzător. Vreau doar ca oamenii să înțeleagă că în spatele acestei tragedii se află o viață omenească, iar pierderea ei are consecințe pe care cuvintele nu le pot măsura.

Și poate că aceste rânduri vor fi citite chiar de persoana care a fost implicată în acel accident. Nu știu ce simte și nici la ce se gândește. Dar aș vrea să înțeleagă că, pentru familia cuiva, acea tragedie nu s-a încheiat în dimineața respectivă. Ea continuă în fiecare zi – în durere, în amintiri și în absența unei persoane dragi de la masa familiei.

Mă adresez și tuturor celor care se află la volan: aveți grijă de voi și de cei care circulă din sens opus. Pe șosea, fiecare decizie poate avea consecințe care nu mai pot fi îndreptate. Într-o altă mașină se poate afla fratele, tatăl, soțul sau fiul cuiva.

Serghei a fost fratele meu mai mic. Nu vreau ca numele lui să rămână doar într-un document despre un accident rutier.

Vreau să fie amintit ca om. Și vreau ca această tragedie să ne amintească tuturor cât de fragilă și prețioasă este viața.

Frățioare, îmi lipsești enorm. Îmi amintesc de tine. Și îmi voi aminti mereu”.

Povestea lui Serghei nu este doar povestea unei familii care încearcă să învețe să trăiască în absența unui om drag. Este și un prilej de a ne opri, măcar pentru câteva clipe, asupra responsabilității pe care o avem fiecare atunci când urcăm la volan.

În anul 2025 au avut loc 40 de accidente rutiere grave în Ialomița. Chiar dacă numărul acestora a scăzut față de anul precedent, fiecare accident grav rămâne un semnal de alarmă și o dovadă că eforturile de prevenire trebuie să continue.

Prudența șoferilor, respectarea regulilor de circulație, atenția acordată celorlalți participanți la trafic și investițiile în infrastructura rutieră sunt esențiale. Autoritățile au responsabilitatea de a identifica sectoarele periculoase, de a continua lucrările necesare și de a comunica transparent stadiul proiectelor și dificultățile întâmpinate.

Nicio statistică nu poate cuprinde însă întreaga dimensiune a unei pierderi. În spatele fiecărui număr, fiecărui accident, se află un om, o familie, o poveste și un viitor care…se oprește mult prea devreme. Iar atunci când un om nu se mai întoarce acasă, consecințele nu se opresc la locul accidentului. Ele continuă în viețile celor care îl iubesc, în sărbătorile trăite cu un loc gol la masă și în toate acele momente în care absența lui devine imposibil de ignorat.

Nu mai poate nimeni schimba ceea ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 17 mai. Putem însă alege să fim mai atenți, mai responsabili și mai conștienți că fiecare persoană întâlnită pe șosea este cineva drag pentru altcineva, că fiecare viață este prețioasă și cât de important este să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i proteja pe cei care împart același drum cu noi.

În legătură cu: Accident rutier pe DN21, în apropiere de localitatea Iazu. O persoană a decedat.