Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, marți, 6 martie, recursul declarat de procurori la decizia Curții de Apel București potrivit căreia fostul șef al poliției municipiului Urziceni, Constantin Greu, dar și un alt inculpat din dosarul „Drabi”, Rupiţă Belmond, urmau să fie liberați provizoriu sub control judiciar.

Curtea de Apel București dispunea, pe 29 februarie 2012, liberarea sub control judiciar a inculpaţilor menţionaţi de sub puterea mandatelor de arestare preventivă „ (…) pe timpul liberării sub control judiciar inculpaţii fiind obligaţi să respecte următoarele măsuri: să nu părăsească limita teritorială a localităţii de domiciliu, cu excepţia prezentării la organele judiciare, să se prezinte la organele de urmărire penală sau la instanţă de câte ori sunt chemaţi, să se prezinte la organele de poliţie din localitatea de domiciliu, potrivit programului stabilit de unitatea de supraveghere ( poliţia locală), să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei, să nu deţină nicio categorie de arme, să nu se apropie şi să nu ia legătura cu părţile vătămate, membrii de familie ai acestora, cu ceilalţi inculpaţi, cu martorii, experţi sau orice alte persoane participante la proces”, se menționa în respectiva soluție dată de magistrații Curții de Apel.

Această decizie a fost atacată, pe 2 martie, cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, iar pe 6 martie, magistrații au admis recursul, respingând, astfel, cererile celor doi de liberare condiționată.

„ Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii din 29 februarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală (…). Casează în parte încheierea atacată şi, rejudecând: Respinge cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţii Rupiţă Belmond şi Greu Constantin. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate. (…) Definitivă”, se arată în soluție.

Cămătari cu protecție

Procurorii Parchetului General reţineau luni, 31 octombrie 2011, pentru 24 de ore, 11 membri ai grupării „Drabi”, ce acţionau în Bucureşti şi judeţul Ialomiţa, pentru săvârşirea unor infracţiuni grave, comise cu violenţă, în perioada 2007-2011, precum violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, şantaj, distrugere, tentativă de omor, favorizarea infractorului, mărturie mincinoasă, fals în înscrisuri oficiale, furt calificat, atât în forma autoratului, cât şi a complicităţii şi instigării.

Pe 1 noiembrie 2011, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au prezentat instanței de judecată pe cei 11 membri ai grupării „Drabi”, dar și pe Constantin Greu, ofițer de la Poliția Judiciară Urziceni, cu propunere de arestare preventivă. Astfel, s-a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile, pe numele a 8 dintre inculpaţi (printre care și Constantin Greu) şi, respectiv, măsura obligării de a nu părăsi ţara faţă de 4 inculpaţi.

Joi, 26 ianuarie 2012, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispuneau, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a inculpaţilor: Moise Ştefan zis „Drabi” – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal (3 fapte) şi şantaj, Alexe Vasile zis „Păţanu” – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere (2 fapte), lipsire de libertate în mod ilegal (4 fapte), violare de domiciliu (3 fapte) şi şantaj (4 fapte), Alexe Laurențiu zis „Cinoi” – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de şantaj (2 fapte) şi lipsire de libertate în mod ilegal, Mihai Tudor zis „Mămăligă” – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de şantaj (3 fapte); Andrei Gabriel – arestat preventiv- sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate lipsire de libertate în mod ilegal şi complicitate la şantaj, Gheorghe Cristian – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de şantaj şi tentativă de omor, Văduva Constantin zis „Perpejan” – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la furt calificat; Rupiță Belmond – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la furt calificat; Greu Constantin – arestat preventiv – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea infractorului, Văduva Galibard zis „Raimond” sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, Măcelaru Constantin zis „Vitalus” sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat și Moise Virginia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu şi lipsire de libertate în mod ilegal.

În perioada 2007-2011, inculpaţii (între care există relaţii de rudenie sau afinitate) au acţionat ca „Gruparea Drabi” având ca principală preocupare acordarea de împrumuturi în sistem camătă, urmată de acţiuni de extorcare prin manifestări violente de natură fizică şi psihică asupra părţilor vătămate. Astfel, inculpaţii acţionau prin acte de violenţă succesive şi alternau intervenţiile asupra părţilor vătămate şi membrilor familiilor acestora (majori sau minori) cu săbii, bâte ori prin blocarea în trafic a acestora şi provocarea intenţionată a unor accidente rutiere şi distrugerea maşinilor.

Ca mod de operare, inculpaţii pretindeau părţilor vătămate cărora le acordau împrumuturi şi de peste 10 ori suma împrumutată, astfel încât acestea erau în imposibilitatea de a achita sumele, care ajungeau să fie de ordinul zecilor de mii de euro.

Totodată, din ansamblul probelor administrate, a mai rezultat că inculpaţii foloseau şi alte metode de extorcare a părţilor vătămate şi solicitau sub ameninţare şi violenţă pretinse datorii, iar când aceste persoane depuneau plângeri la organele de poliţie erau şantajate cu un rău asupra familiilor şi rudelor pentru a le determina să-şi retragă plângerile. Astfel, pătrunderea în locuinţele părţilor vătămate cu forţa şi cu arme, precum şi ameninţarea că în cazul în care nu se va da satisfacţie solicitărilor lor nelegitime, vor recurge la viol sau ucidere a copiilor, constituiau acţiuni infracţionale ale inculpaţilor prin care deveneau, practic, de temut în faţa localnicilor. Părţile vătămate erau descurajate să mai formuleze plângeri penale împotriva agresorilor în contextul în care ar fi rezultat că este implicat şi un ofiţer de poliţie judiciară care nu-şi îndeplinea atribuţiile profesionale.

În cauză au fost efectuate o serie de percheziţii domiciliare, context în care au fost identificate o serie de înscrisuri (antecontracte, contracte şi chitanţe de mână având ca obiect împrumuturi) precum şi o serie de obiecte.

Prin rezoluţiile Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost preluate şi conexate mai multe cauze, în vederea documentării activităţii infracţionale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cercetările în cauză au fost efectuate de procurori în colaborare cu ofiţeri ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Dosarul a fost înaintat, spre soluţionare, Curţii de Apel Bucureşti care a decis, pe 29 februarie, liberarea sub control judiciar a lui Greu Constantin și Rupiţă Belmond. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs în data de 2 martie la Înalta Curte de Casație și Justiție care a decis, marți, 6 martie, să admită recursul procurorilor și să-i mențină pe cei doi în arest.