Comasarea județelor Ialomița și Călărași. „Există voință politică” afirmă Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița
Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița: „Există voință politică” pentru un singur județ Ialomița – Călărași din 2028
Președintele Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel, consideră că o eventuală comasare a județelor Ialomița și Călărași ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare regională, prin reducerea birocrației, eficientizarea administrației și atragerea unor investiții mai consistente. Acesta susține că reunirea resurselor economice, agricole și administrative ar putea crește capacitatea de accesare și implementare a fondurilor europene, în beneficiul locuitorilor ambelor județe, cu păstrarea identității locale.
În cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi, 17 noiembrie, președintele Consiliului Județean Ialomița a precizat faptul că există „voință politică” pentru comasarea județelor Ialomița și Călărași, însă parcurgerea pașilor legali va mai dura.
Inițiativa nu ar fi nouă. Primele discuții au fost, se pare, încă de acum doi ani cu președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, însă, odată adusă în prim-plan comasarea voluntară a comunelor din aceste zile, s-a solicitat includerea și a propunerii de comasare a celor două județe, propunere prezentată președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
Ce ar putea aduce această unire a județelor Ialomița și Călărași?
„Traversăm o perioadă în care resursele bugetare sunt tot mai limitate, iar asigurarea cofinanțării proiectelor europene devine din ce în ce mai dificilă. Tocmai de aceea, trebuie să analizăm soluții prin care să folosim mai eficient banii publici și să putem continua investițiile. Ce ar putea aduce această unire? Mai puțină birocrație, mai mulți bani pentru investiții în drumuri, școli, spitale și servicii publice, mai multe oportunități economice și locuri de muncă, prin valorificarea potențialului celor peste 530.000 de locuitori și aproximativ 30.000 de companii active. O infrastructură strategică, prin Autostrada A2, căile ferate, podurile peste Dunăre și deschiderea navigabilă la Dunăre, cu legătură spre Portul Constanța și Marea Neagră. O capacitate mai mare de cofinanțare și implementare a proiectelor europene, prin reunirea resurselor financiare și administrative. Un potențial agricol important, cu aproximativ 800.000 de hectare de teren agricol și circa 9% din terenul arabil al României. Dincolo de cifre, cel mai important este ce câștigă oamenii! Drumuri mai bune, locuri de muncă aproape de casă, servicii medicale și educaționale de calitate și o administrație mai eficientă. Nu este vorba despre un județ care să câștige în detrimentul celuilalt, ci despre analizarea unei oportunități de dezvoltare comune, cu respectarea identității locale și a intereselor cetățenilor. Cred că adevărata reformă administrativă nu se măsoară în câte instituții desființăm, ci în câte lucruri bune reușim să facem pentru oameni. Dezvoltarea nu trebuie să se oprească la granița dintre două județe, trebuie să ne unească obiectivele comune, dorința de a construi și responsabilitatea de a le oferi oamenilor un viitor mai bun, aici, acasă”, a subliniat Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița.
Există voință politică, există decizii, urmează cadrul legislativ și probabil un referendum
Președintele Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel, a subliniat că modul în care se va face comasarea nu ține de consiliile județene.
„De la o decizie a noastră și până la a comasa aceste județe este cale lungă. Guvernul României va trebui să vină cu cadrul legislativ, că va fi cu referendum, că va fi fără referendum. Deci nu ține de noi. Există voință politică, există decizie în sensul acesta și probabil că vom urma pașii necesari”, a spus el.
Marian Pavel a precizat că personal susține organizarea unui referendum, „ca cetățeanul să se exprime dacă este de acord sau nu”, însă pașii vor fi deciși în următoarea perioadă.
Reședința de județ, o temă „mai puțin importantă”
Întrebat care municipiu ar deveni reședința noului județ, Marian Pavel a spus că nu s-a discutat încă despre capitale sau candidați și că astfel de „teme de patriotism local” ar bloca demersul. El a sugerat că unul dintre orașe ar putea fi capitală administrativă, iar celălalt capitală economică.
„Eu cred că sunt teme mai puțin importante astăzi: unde este reședința de județ, dacă e la Slobozia sau la Călărași. Dacă intrăm în teme din acestea de patriotism local, o să ne oprim la jumătate. Eu cred, din punctul meu de vedere, că unul poate fi centrul administrativ, capitala administrativă, iar unul poate fi capitala economică. Dacă faci o analiză, o să vezi care are perspectiva să devină capitala administrativă și care are perspectiva să devină capitala economică, cu mai multe avantaje în ceea ce înseamnă poziționarea și așa mai departe. Dar mă opresc aici, pentru că n-am ajuns la lucrul ăsta. N-am discutat despre capitale, despre candidați. Singurul lucru pe care l-am discutat este că ne-am dori, dacă toată procedura legală este încheiată, ca din 2028 să existe un singur județ Ialomița–Călărași. Pe o analiză foarte exactă, pe ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor de funcționare și perspectiva unor investiții mult mai mari în infrastructură”, a răspuns Marian Pavel.
Cu privire la sedii, președintele CJ Ialomița a confirmat că a discutat cu omologul său din Călărași ca viitorul Consiliu Județean să funcționeze la Călărași, iar Prefectura la Slobozia. Argumentul ar fi acela că CJ Ialomița nu are sediu în proprietate, în timp ce CJ Călărași are propria clădire, iar Palatul Administrativ din Slobozia aparține statului.
De asemenea, președintele CJ Ialomița a spus că nu a decis dacă va candida la conducerea noului consiliu județean.
Perioada de tranziție este estimată la doi–trei ani, timp în care proiectele aflate în implementare în ambele județe ar urma să fie finalizate.
„Probabil 2–3 ani. Sunt anumite proiecte în implementare în momentul de față, pe care le avem și noi, și Călărașiul. Și vor trebui să continue, să se ducă la bun sfârșit, pe ceea ce înseamnă contractul de finanțare și contractul de execuție pe care îl avem. Până în 2028, probabil că noi deja vom avea anumite proiecte depuse pe noul exercițiu financiar 2028–2034. Cred că asta se va întâmpla. Deci, din punctul ăsta de vedere, vom reuși să gestionăm fără nicio problemă proiectele care sunt atât pe Ialomița, cât și pe Călărași, așa cum avem proiecte depuse în tot felul de domenii.
Avantajele invocate: urgențe, deșeuri, investitori
Avantajele unei astfel de fuziuni au fost prezentate de vicepreședintele Consiliului Județean Ialomița, Cătălin Grigore. Printre ele: servicii publice optimizate, costuri administrative mai mici, o capacitate mai mare de atragere a fondurilor și o planificare unitară a infrastructurii.
Pentru riscuri, Cătălin Grigore a promis un plan de tranziție cu buget dedicat, puncte de lucru menținute, ghișee mobile și servicii online, plus un audit al proiectelor în derulare.
„Trebuie să recunosc că, de când tema a devenit publică, și chiar și o vreme înainte, ne-am gândit care sunt eventualele dezavantaje, riscuri, obiecții care pot apărea la adresa acestei inițiative, și pentru o parte din ele, cel puțin, avem și răspunsuri, dacă tot a venit vorba. Categoric, lista de avantaje este exponențial mai mare decât eventualele riscuri și obiecții care pot apărea în cadrul acestui demers. Fie că vorbim de optimizarea serviciilor publice, de costuri mai mici și eficiență administrativă, de putere mai mare de atragere a fondurilor, de planificare unitară a infrastructurii, de o dezvoltare economică integrată și a industriei locale, de politici de dezvoltare regională mai coerente, de o capacitate mai bună de management al proiectelor, de o coordonare mai bună în domeniile sensibile, cum este, de pildă, managementul situațiilor de urgență (…) Pot să continui cu faptul că ne-am gândit și la o identitate regională consolidată. Cât despre riscuri și obiecții, ne așteptam să existe întrebări legate de costurile generate de comasare. Și aici putem să spunem că va exista clar un plan de tranziție intermediar. Nu va exista un moment t0 brusc pentru toată lumea.
Vom avea un buget dedicat acestei tranziții, vom standardiza și digitaliza pentru a compensa serviciile în a căror derulare, pe moment, pot apărea sincope. Mă aștept să existe riscuri și obiecții și în zona serviciilor, care pot deveni mai greu de accesat, dacă centrele administrative se schimbă. Însă, prin menținerea unor puncte de lucru intermediare sau a celor existente actual, care nu vor suferi modificări, prin programări, prin ghișee mobile, prin servicii online… Digitalizarea este un răspuns pentru acest risc sau obiecție care poate să apară, precum și criterii clare pentru amplasarea acestor structuri în teritoriu, care categoric va fi o provocare, pentru că trebuie acoperite noi zone.
Despre fonduri care ar putea fi direcționate inegal între zone: de exemplu, anumite zone s-ar putea gândi că vor fi discriminate, cu percepția de favoritism, pentru că e Ialomița sau Călărași. Ne-am gândit și la acest lucru și vă spunem că pregătim un plan de investiții transparent, cu indicatori, pentru viitorul proiect, cu criterii publice de prioritizare a acestor proiecte și prin raportarea periodică a progresului lor. Mai putem să ne gândim și la riscuri legate de proiectele care pot fi redefinite să zicem, pentru o anumită zonă, sau că există teama de amânări pe proiecte pentru că sunt ale Călărașiului sau ale Ialomiței sau ale anumitor zone. Vă spunem din start că va exista un audit al proiectelor existente și un calendar de continuare a acestora, cu garanții privind continuarea proiectelor aflate în derulare și comitete regionale de monitorizare a acestora”, a prezentat Cătălin Grigore.
Cel mai concret exemplu a vizat situațiile de urgență. Un locuitor din comunele Borcea sau Ștefan cel Mare așteaptă ambulanța de la Călărași, de la circa 50 km, deși Feteștiul e la aproximativ 5 km. La fel, la Sălcioara ambulanța ar putea veni de la Lehliu, sau Brâncoveni, care ar putea veni de la Slobozia.
Totodată, Marian Pavel a adăugat problema deșeurilor: Ialomița nu are o groapă de gunoi a Consiliului Județean, iar legea nu permite transportul deșeurilor în alt județ pentru eliminarea finală. Într-un județ comun ar putea fi folosită groapa din Călărași, iar monopolul firmelor din domeniu ar putea fi evitat.
Un alt argument: un investitor ar trece printr-un singur rând de instituții pentru autorizații și avize. Marian Pavel a dat exemplul unei investiții de circa 600 de milioane de euro în energie verde, realizată în Ialomița și în Călărași, dar eșuată la Galați din cauza avizelor.
Potrivit președintelui CJ Ialomița, reducerile nu vizează neapărat personalul, ci cheltuielile de funcționare: sedii, întreținere, posturi de conducere.
Instituțiile deconcentrate și serviciile din teritoriu, precum centrele pentru persoane vârstnice de la Balaciu, Fierbinți sau Movila, ar rămâne la fel, a asigurat Pavel.
Pe parcursul conferinței, jurnaliștii au ridicat mai multe probleme. Una a privit distanțele parcurse de cetățeni până la o instituție publică. Marian Pavel a răspuns că cetățenii interacționează rar cu Consiliul Județean și că instituțiile deconcentrate din fiecare județ „rămân pe loc”, deci ialomițenii vor merge „tot la Slobozia”.
Președintele Consiliului Județean a invocat, totodată, și formula că „digitalizarea topește distanțele”.
La întrebarea dacă banii ialomițenilor ar putea acoperi datoriile Călărașiului, Pavel a spus că „amele județe sunt la același grad de îndatorare”.
Un alt jurnalist a arătat că, dacă nu se desființează posturi și instituții, nu e clar de unde vine economia bugetară. Pavel a reluat că în fiecare zonă va rămâne un punct de lucru și se vor reduce doar funcțiile de conducere dublate.
Într-un județ comun ar exista, de exemplu, un singur spital județean de urgență. Potrivit lui Pavel, clădirile și medicii rămân, iar diferența ar fi un singur manager.
Întrebat cum primește ideea primarii, Marian Pavel, care este și președintele PSD Ialomița, a spus că „depinde pe care îl întrebi”. Primarii din Țăndărei sau Slobozia ar vedea comasarea ca pe „un lucru extraordinar de bun”, în timp ce primarii din Buești sau Moldoveni ar fi reticenți. „Fie că ne place sau nu ne place, lucrul ăsta va trebui să se întâmple”, a adăugat el.
Despre comasarea voluntară a comunelor, Marian Pavel a spus că deocamdată nu are „cereri” din județ, însă au fost inițiate discuții cu opt din zece primari (majoritatea de la PSD) și se așteaptă actul normativ.
„În prezent nu există un document oficial. Ministerul Dezvoltării pregătește un act normativ privind comasarea voluntară a comunelor, cu stimulente financiare pentru localitățile sub 1.500 de locuitori care se comasează până în martie”, a spus Marian Pavel.
Despre o eventuală reducere cu 50% a taxelor pentru cetățenii celor două județe, vehiculată în presă, președintele CJ Ialomița a spus că așteaptă actul normativ, având în vedere faptul că i-a cerut ministrului să includă în text și comasarea voluntară a județelor.




