Majoritatea jurnaliștilor din România (42%) au o atitudine neutră atunci când vine vorba de relațiile profesionale pe care le au cu purtătorii de cuvânt, 32% au o atudine pozitivă și 26% – o atitudine negativă. Mai mult decât atât, 62% dintre jurnaliști consideră că nu sunt bine informați de către birourile de presă cu care lucrează, aceștia afirmând că purtătorii de cuvânt ascund, de cele mai multe ori, intenționat adevărul, prezintă informația trunchiat, sunt numiți pe criterii politice și sunt interesați mai mult de publicitatea gratuită, distorsionând adevărul în detrimentul prezentării adevărului opiniei publice.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului intitulat “Perception of Journalists on the role of Public Relations”, realizat de doctorii în științe Tănase Tasențe, Mihaela Sandu și Nicoleta Grasu și publicat în revista de specialitate cotată la nivel internațional, Acta Universitatis Danubius. Communicatio. (http://journals.univ-danubius.ro/index.php/communicatio/article/view/2673/2340)

Totodată, majoritatea participanților la studiu (72%) consideră că sarcina principală a purtătorului de cuvânt este să satisfacă nevoile de informare ale jurnaliștilor, însă 86% dintre jurnaliști cred că aceștia își respectă sarcinile într-un procent foarte redus, cuprins între 0 și 50%. De asemenea, 62% dintre respondenți consideră că nu sunt bine informați de către birourile de presă cu care lucrează și consideră că în perioadele de criză există informații pe care organizațiile fie nu vor să le divulge (68%), fie le divulgă dar le distorsionează conținutul (32%). În procent destul de mare (46%) respondenții consideră că relaționiștii sunt în mare măsură dependenți de mass-media, 36% consideră că aceștia sunt în foarte mare măsură dependenți și doar 18% dintre respondenți consideră că relaționiștii sunt în mică măsură dependenți de mass-media.

“Considerăm că birourile de presă ar trebui să se profesionalizeze în relația cu jurnaliștii. PR-iștii ar trebui să înțeleagă că reprezentanții mass-media sunt partenerii lor în tot acest proces, iar ascunderea adevărului pe termen scurt, doar pentru a rezolva o criză de moment, va deteriora pe termen lung relația cu aceștia. S-a constatat că nivelul profesionalizării mass-media este unul destul de ridicat, iar majoritatea jurnaliștilor români descoperă imediat când specialiștii în relații publice încearcă să-i manipuleze – prezentând informația trunchiat sau ascunzând intenționat adevărul”, declară coordonatorul studiului – Tasențe Tănase, doctor în științele comunicării și directorul general al Plus Commnication,.

La chestionarul online au răspuns 50 de jurnaliști de la 42 de instituții mass-media centrale și locale, având o medie de vârstă de 36 de ani și o medie a experienței în domeniul mass-media de 11,8 ani. Din punctul de vedere al funcțiilor deținute de respondenți, eșantionul se prezintă astfel:  12%  au  funcție de director, 24% au funcția de redactor-șef, 14% sunt editori, 34% sunt  reporteri.