Ca urmare a apariţiei în presa locală şi centrală a unor articole care susţineau faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care a confirmat în cazul meu „conflictul de interese administrative, constatat de ANI”, fac următoarele precizări:

• în comunicatul de presă emis de către Agenţia Naţională de Integritate în 15 mai s-a strecurat o gravă eroare. Concret, numele meu a fost inclus fără nici o justificare reală într-un tabel în care se menţiona faptul că “ICCJ a pronunțat 16 decizii definitive și irevocabile prin care au fost confirmate incompatibilităţile şi conflictele de interese administrative constatate de ANI în cazul mai multor aleşi locali şi funcţionari publici”. Constatând eroarea, am solicitat emiterea unui nou comunicat de presă, postat la acest moment pe site (la adresa: http://integritate.eu/Comunicate.aspxPID=20&M=NewsV2&Action=1&Year=2014&Month=5&NewsId=1587&currentPage=2) prin care ANI a rectificat acest prejudiciu de imagine.

În aceste condiţii, solicit publicaţiilor care au preluat în mod eronat informaţia furnizată de ANI pe 15 mai, să publice o erată în care să explice eroarea şi să rectifice informaţiile eronate, respectând astfel deontologia profesională şi dreptul cititorilor de a fi informaţi în mod corect şi obiectiv.

Totodată, ca să explic modul în care s-a produs această eroare, prezint mai jos un pasaj din argumentaţia prezentată preşedintelui ANI, Horia Georgescu:

„Prin Raportul nr.30357/G/II/15.06.2012 ANI constata că “au rezultat indicii cu privire la posibila încălcare a dispoziţiilor art.253 ind.1 din Codul Penal” și a dispus “sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către dl. Mușoiu Ștefan a infracţiunii prev.de art.253 ind.1 CP”.

Noi am atacat în contencios acest raport, întrucât legea ANI nu distinge care dintre rapoarte pot fi atacate în instanţă, funcţie de dispozitivul acestora.

În faţa instanţei de fond, dar și în recurs, prin întâmpinare, ANI a susținut că “nu poate face obiectul controlului instanței de contencios un raport care identifica elemente ale încălcării legislației penale, fiind vorba, în speță, de un veritabil “denunț penal”. Aţi invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii noastre de anulare a raportului contestat, arătând că prin raportul de evaluare privindu-l pe reclamant nu s-a reținut existența conflictului de interese ci s-au identificat elemente ale unei posibile infracțiuni de conflict de interese, prevăzute de Codul penal.

Instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, a admis excepţia și a respins acţiunea noastră ca inadmisibilă, arătând, la fila 3 a hotărârii (sent.civ.nr.6135/30.10.2012): “În cauză, prin raportul de evaluare, nu s-a constatat nici starea de incompatibilitate și nici existenţa unui conflict de interese, astfel că acest raport nu poate fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ deoarece, prin el însuşi, nu produce nici o vătămare a unui drept/interes al reclamantului. Raportul în cauză nu este altceva decât o modalitate de sesizare a organelor de urmărire penală prevăzută într-o lege specială, care are ca gen proxim denunţul penal”.

ICCJ, în recurs, s-a  pronunţat la 03.04.2014, în sensul respingerii acestuia, prin Dec.nr.1742, astfel că sentinţa fondului a rămas definitivă.

Mai mult, Parchetul de pe lângă ICCJ- DNA- Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a dispus NUP faţă de Muşoiu Stefan sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.de art.12 lit.a si b din Lg.nr.78/2000.”

Cu respect, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Ştefan Muşoiu