Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a verificat astăzi, 29 iulie, lucrările la Pasajul de la Drajna, din județul Călărași, declarându-se mulțumit de modul în care evoluează lucrările.

Constructorul român a ajuns cu lucrările la aproape la 50%, în condițiile în care a început lucrările în luna ianuarie 2022. Totodată, dacă va menține acest ritm de lucru și nu vor apărea alte probleme, constructorul susține că sunt șanse mari ca Pasajul de la Drajna să fie deschis circulației la finele acestui an, mai devreme decât prevede contractul, respectiv iunie 2023.

Pe 17 februarie 2021, CNAIR semna contractul de proiectare și execuție pentru Pasajul denivelat superior DN21, cu Arcada Company SA. Autorizația de construire a pasajului a fost semnată în decembrie 2021, de ministrul Sorin Grindeanu, dând, astfel, „undă verde” începerii lucrărilor. Lucrările au început efectiv în ianuarie 2022, iar până în prezent se află la aproximativ 50%.

 „Dacă se menține ritmul de lucru, ajungându-se în șase luni la 50%, atunci în următoarele șase luni s-ar putea executa și restul de 50%. Asta ne-ar duce cu aproximativ șase luni mai devreme de termenul limită de dare în funcțiune, ceea ce este un lucru foarte bun. Am ținut să văd personal stadiul la șase luni. Au fost ceva probleme cu Transgazul, cu rețelele, dar s-au deblocat”, a transmis Sorin Grindeanu.

Traseul va avea o lungime de 2.739 de metri, din care pasajul denivelat 305 metri. Va traversa  DN3A și linia de cale ferată  București – Constanța și face parte din viitorul Drum Expres TransRegio Chiciu- Călărași-Slobozia-Brăila-Galați.

Proiectarea și construcția acestui pasaj au o valoare de 98,12 milioane de lei (fără TVA) și sunt finanțate prin POIM.

„Grinzile prefabricate vor fi montate cel târziu la finele lunii august. Domnul director a făcut toate demersurile să închidem circulația pe calea ferată între 16 și 20 august. În acea săptămână vor fi montate 15 grinzi.  Închiderea circulației va fi pe timp de noapte, în intervale impuse de cei de la calea ferată. Vom avea un mic obstacol cu DN-ul, dar nu cred că vor fi probleme, avem tot suportul SDN, DRDP, deci nu va fi nicio problemă. Infrastructura o terminăm în două săptămâni și jumătate, ne rămâne doar suprastructura, și cu siguranță pasajul în sine va fi terminat la jumătatea lunii octombrie. Ne mai rămân apoi drumurile, umpluturile, straturile și tot ce înseamnă siguranța circulației. La acest moment se lucrează la infrastructura podului, radiere, elevații, rigla pentru suprastructură. Am terminat cu fundațiile indirecte, cu piloții, facem lucrări de umpluturi terasamente, montaje elemente prefabricate la podețe, iar cea mai importantă etapă se va desfășura peste două săptămâni, când vom începe să montăm toate grinzile de suprastructură. Este o lucrare destul de complexă. Chiar dacă am avut ceva probleme cu relocarea unor utilități, însemnând peste 10 kilometri de fibre optice, țevi de Transgaz, apă și ce am mai avut… De acum încolo poate doar vremea să ne mai facă probleme, în rest nu cred să fie altele. În ceea ce privește plățile pentru lucrări, acestea sunt la zi, chiar și cu majorarea prețurilor la materialele de construcții. Se fac corecții, nu atât cât ar trebui, cât a calculat antreprenorul, dar se fac corecțiile necesare și cred că ne va ajuta”, a declarat Alexandru Stanciu, șeful de șantier de la Arcada Company.

Ministrul Transporturilor a felicitat constructorul pentru că s-a mobilizat foarte bine, astfel existând premisele ca în iarnă să se poată circula pe pasajul suprateran.

„Este un exemplu de bună practică. Iată că se poate, spre deosebire de alte proiecte unde, din păcate, sunt întârzieri. Dacă ritmul se menține, se va termina cu aproximativ șase luni față de termenul asumat prin contract (…)”, a adăugat ministrul Sorin Grindeanu.

La acest pasaj lucrează în prezent în jur de 120 de oameni, peste 50 de utilaje fiind dislocate în zonă.

Pentru realizarea pasajului de la Drajna s-a făcut un lobby intens în ultimii ani, atât din partea autorităților din Ialomița, cât și de la Călărași. Chiar dacă se află pe raza județului Călărași, cel mai mult au de suferit șoferii din Ialomița, dar și cei care tranzitează zona dinspre Moldova spre A2. Astfel că această investiție este extrem de așteptată de ani buni.

„A fost un proiect pentru care am pus suflet și eu, cât și senatorul de atunci Marian Pavel, președintele Consiliului Județean Ialomița, dar și deputatul de la Călărași, Sorin Vrăjitoru. Am făcut demersuri încă din 2017 pentru ca acest proiect să prindă viață și să poată ajunge în această fază. Vreau să felicit și constructorul pentru că în ciuda faptului că prețurile materialelor de construcții au luat-o razna s-a ținut de cuvânt și implementează acest proiect chiar mai devreme decât termenul prevăzut în contract.  Este un lucru extraordinar, pentru că tot auzeam pe surse faptul că nu va reuși să ducă mai departe acest proiect. Iar acesta este și motivul pentru care puneam presiune într-un fel pe ministrul Sorin Grindeanu, pentru ca să fie mai implicat în derularea acestui proiect. (…) Este un obiectiv așteptat de peste 10 ani, sunt peste 500.000 de participanți la trafic care vor beneficia de această facilitate, va crește viteza de tranzitare prin eliminarea timpilor pierduți acum la barieră și va crește siguranța rutieră prin eliminarea traversării la nivel a căii ferate”, a declarat și deputatul Ștefan Mușoiu.

În context, ministrul Sorin Grindeanu a vorbit și despre Drumul Expres care va fi construit de la Galați, Brăila, Slobozia și până la Chiciu în județul Călărași, o investiție bazată pe o alianță administrativă formată din patru județe. Pentru acest proiect, care se derulează prin ADI- Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, formată din Consiliile Județene Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, există un parteneriat cu CNAIR. În acest moment, drumul TransRegio are o lungime estimată de 150 de kilometri.

 „A fost unul dintre cele mai fericite momente din ultimele șapte – opt luni la minister, atunci când pe acest proces de descentralizare au venit patru președinți de consilii județene și am semnat la Ministerul Transporturilor această descentralizare. Este cel mai mare proiect pe care noi l-am dat către autoritățile locale și am făcut acest lucru motivat de faptul că toți cei patru președinți sunt extrem de determinați. Au reușit într-o perioadă foarte scurtă să ajungă în stadiul în care să semneze acest protocol, iar faptul că Ministerul a fost de acord să dea către autoritățile locale este un lucru foarte bun. Am semnat până acum vreo cincizeci și ceva de asemenea protocoale, dar acesta este cel mai mare ca investiție. (…) Faptul că putem da către autoritățile locale este un lucru foarte bun și sunt convins, mai ales la acest proiect, că va fi gestionat foarte bine. (…) Vorbeam cu domnul președinte al Consiliului Județean Ialomița în urmă cu câteva săptămâni, că odată cu aceste proiecte care vin pe această zonă, podul de la Brăila, drumul expres Brăila – Galați, pasajul, vor mări traficul, iar el se va bloca în sensurile giratorii de la Slobozia”, a mai spus ministrul transporturilor.

Referitor la această problemă, președintele Consiliului Județean Ialomița, Marian Pavel, susținea că este nevoie ca „tranzitul să fie scos din Slobozia”, să nu mai existe blocaj la intrările în municipiu, în special dinspre Drajna. Pentru ca traficul rutier să nu se mai blocheze, autoritățile gândesc o nouă centură ocolitoare, iar traficul care vine dinspre Constanța spre Moldova, dar în principal dinspre Moldova spre A2, să fie fluidizat.