Planul cadru pentru învățământul liceal – filiera teoretică a fost subiectul unei dezbateri publice desfășurate vineri, 26 ianuarie, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”, de către platforma civică „Împreună”.

Pentru început, trebuie precizat faptul că modificările propuse sunt aprig contestate, Consiliul Național al Elevilor, de exemplu, exprimându-și „profunda indignare cu privire la elaborarea, cât și conținutul, propunerilor de planuri cadru pentru învățământul liceal”.

Potrivit acestora, una dintre cauzele de îngrijorare este „modul eronat de fundamentare a planurilor cadru, care nu respectă succesiunea firească a unui proces care să contribuie la facilitarea într-o măsură semnificativă a deprinderii celor opt competențe cheie regăsite în profilul absolventului”.

Așadar, pentru a afla cât mai multe puncte de vedere, atât din partea elevilor, părinților, cât și a profesorilor, în cadrul dezbaterii au fost prezentate cele trei variante de plan întocmite de Institutul de Științe ale Educației din subordinea ministerului Educației.

La dezbatere au luat parte inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița, Luminița Barcari, Clementina Tudor, în calitate de membru al comitetului de inițiativă cetățenească, preotul inspector de religie Dragoș Stanciu, Valentina Hornea, director Crucea Roșie Ialomița, Marian Anghel, membru al comitetului de inițiativă cetățenească format la nivelul județului, părintele Marin Sebastian, reprezentant al Centrului Eparhial, Claudia Pârgă, alături de membri ai Interact Slobozia, profesori, elevi.

Așadar, varianta I este cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învățământ aflate în vigoare, varianta II propune modificări mai ample față de actualele planuri-cadru aflate în vigoare, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline, se reduce numărul de ore alocate unor discipline, exemplu a doua limbă străină sau Fizica, iar disciplinelor opționale li se alocă un număr mai mare de ore, aproximativ 10 – 13%. Varianta a III-a este cea cu propunerile cele mai radicale. Reduce cu aproximativ 30 – 35% numărul de ore din trunchiul comun și din curriculum-ul diferențiat (ore specifice profilului vocațional al liceului) și alocă aproximativ 39% disciplinelor opționale.

„Sper ca această inițiativă civică să se dezvolte la nivel județean, nu numai în Slobozia. Aceste planuri au fost în dezbatere publică pe site-ul ministerului, noi am sugerat unităților de învățământ liceal să dezbată aceste planuri cu reprezentanții părinților, ai cadrelor didactice, cu elevii, cu reprezentanții sindicatelor, dar cel mai mult mă interesează părerea dumneavoastră. Fără să vrem, noi, cadrele didactice, analizăm aceste planuri din punctul nostru de vedere, deci fără să vrem avem o părere subiectivă. (…) De aceea, părerea dumneavoastră este importantă. Noi am centralizat la nivelul inspectoratului variantele care au avut un procent mai mare în rândul cadrelor didactice și în final ne-au transmis, în jur de 71,43% dintre cadrele didactice au optat pentru prima variantă, care nu este mult diferită față de planurile cadru actuale. (…) Noi trebuie să vedem ce facem cu programele, cu conținuturile…Noi trebuie să punem aceste planuri cadru într-un anumit context. Nu putem privi întregul doar pornind de la planurile cadru. Sper să se ia cea mai bună decizie, iar varianta aleasă să fie agreată de toți”, declara Luminița Barcari.

Planurile cadru reprezintă numărul de ore alocat fiecărei discipline într-un an școlar, fiind făcute câteva schimbări cu privire la disciplinele pe care le vor studia elevii.

„Suntem de părere că variantele propuse nu reușesc să diferențieze așteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învățământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiași tip de învățământ, dorind să punem în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competențele referitoare la viața civică și socială, ca mai apoi să se poată orienta în vederea alegerii unei viitoare cariere. În ceea ce privește numărul de ore pe săptămână petrecute de către un elev la școală, nu a fost prezentat niciun studiu care să ateste necesitatea creșterii acestui număr în cazul claselor din ciclul liceal superior. În plus, dorim să subliniem că este necesară o prioritizare a disciplinelor studiate, dar și o comprimare a conținutului programelor școlare, astfel încât acestea să ofere un bagaj minim de cunoștințe într-un anumit domeniu, urmând ca școala să încurajeze elevii să practice studiul individual. (…)Nu trebuie să ne complacem cu un sistem educațional desuet, care generează o stare de fapt alarmantă în termeni de părăsire timpurie a școlii, analfabetism funcțional sau cuprindere profesională, pentru a păstra norme didactice intacte. Suntem conștienți de faptul că o schimbare mai amplă va aduce cu sine o întreagă restructurare a sistemului, de la pregătirea cadrelor didactice, la o regândire a metodelor de evaluare și a examenelor naționale, însă considerăm că bunăstarea beneficiarilor primari ai educației ar trebui să fie una dintre prioritățile decidenților, iar dorința pentru sistem educațional incluziv și de calitate ar trebui să fie mai puternică decât orice alt interes”, precizau reprezentanții Consiliului Național al Elevilor într-un comunicat de presă.

Dezbaterea a fost interesantă din punctul de vedere al opiniilor formulate de către elevi, unii dorindu-și varianta cu mai multe opționale, care îi scoate din acea arie școlară strictă, în care să-și poată doza timpul și energia și să-și clasifice mai bine prioritățile, alții au fost de părere că atenția ar trebui focalizată mai mult pe materiile necesare la examene sau să fie modificat modelul claselor, elevii să fie selectați în funcție de interesul pe care îl au, iar grupurile de elevi să fie, astfel, mai bine educați.

Pe de altă parte, unele cadre didactice au admis că suntem într-o criză socială, morală și de identitate spirituală, că analfabetismul funcțional este din ce în ce mai prezent, iar rezolvarea va veni prin găsirea unor soluții paralele, prin module cât mai accesibile. Astfel, elevii vor trebui „să învețe cum să învețe”, informațiile să fie asimilate mai ușor și ulterior utilizate, să nu mai fie stresați de teme și de multitudinea de ore, să vină la școală pentru că le place și nu pentru că trebuie.