Vineri, 25 septembrie. Toate drumurile duc către comuna Manasia, acolo unde autoritățile au decis să susțină ședința Consiliului Județean. Dar nu oriunde, ci la conacul Hagianoff, aflat pe domeniul Manasia. O alegere inedită, care a lăsat, totuși, loc de interpretări. Pentru că nu oricine are acces într-un astfel de loc, aflat în prezent în proprietate privată.

Domeniul Manasia este acum un loc pentru organizarea de evenimente personale și corporate, deschis publicului doar cu rezervare și cu plată… Și chiar dacă e așa, a meritat ca, pentru câteva ore, să fim într-un loc încărcat de istorie, rafinat, care te impresionează încă de la intrare. Și de unde nu ai mai vrea să pleci.

„Castelul”, cum i se spune în zonă conacului de la Manasia, este construit la începutul anului 1899 în stil eclectic, cu elemente de art nouveau, după planurile unui arhitect elvețian adus de Ion Hagianoff. Parcul în care este amplasat conacul este amenajat cu gazon englezesc, alei pietruite și foișor, având o suprafață de 2 hectare. Păuni albi și albaștri se plimbă adeseori printre speciile rare de arbori seculari care susțin istoria locului.

Peisajul acesta de poveste poate fi admirat din interioarele luminoase ale conacului Hagianoff, ce păstrează neatinsă atmosfera vremurilor de demult. Conacul, parcul și crama sunt lecții de istorie și arhitectură, oferind ospeților combinația unică de eleganță a timpurilor aristocratice cu facilități moderne și bucătărie avangardistă.

Istoria spune că, în perioada 1650-1795, moșia se afla în posesia familiei Cantacuzino, fiind ulterior cumparată de către domnitorul Alexandru Ipsilanti, iar în 1839 este vândută de familia Ipsilanti, rudei lor, principelui sârb Efrem Obrenovici. În perioada Obrenovici, moșia Manasia se leagă și de numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin povestea de iubire dintre acesta și Maria Obrenovici, nora principelui Efrem. Familia Obrenovici stăpânește moșia Manasia până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca mai apoi moștenitorii lui Efrem Obrenovici să o vândă lui Ion Hagianoff, fost ministru de externe al Bulgariei, refugiat din motive politice în România. Cu familia Hagianoff, satul Manasia cunoaște o perioadă prosperă în evoluția sa. Ion Hagianoff și, ulterior, fiul său Nicolae, ridică la Manasia biserica parohială, școala sătească, monumentul eroilor, căminul cultural, primăria, hanul și actualul conac.

În anul 1948, proprietățile familiei Hagianoff sunt confiscate abuziv de regimul comunist. Se încheie astfel o perioadă istorică însemnată pentru trecutul comunității din Manasia. Urmează anii de declin ai proprietății, în care localnicii au tot sperat ca Domeniul Manasia să revină la viață.

După 2000, „boierii vremii” au reușit, prin artificii legislative, să preia și, ulterior, să vândă acest monument istoric. Acest lucru se întâmpla în 2006, când Ariadna Avram, fiica actriței Irina Dall și nepoata pictorului și scenografului George Löwendal, cumpără Domeniul Manasia. Treptat, domeniul și conacul Manasia au fost restaurate de o echipă de arhitecți, constructori, designeri și scenografi, condusă de soțul doamnei Avram, restauratorul Dorin Dănilă, și decorat de Ariadna Avram. Investiția s-a ridicat la 1,4 milioane euro, cea mai mare parte fiind investiție privată. Din suma totală, 1,2 milioane euro a însemnat investiţie privată, iar 180.000 euro au reprezentat fonduri europene (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), fonduri destinate pentru achiziţia de echipamente de bucătărie, olărit, birotică, video-sonorizare, mobilă pentru desfăşurarea conferinţelor.

Nu știm ce s-ar fi întâmplat cu acest loc de vis dacă nu era preluat și readus la viață. Ca de obicei, statul se uită acum de la depărtare la acest monument istoric.

„De ce facem această întâlnire aici? În primul rând, pentru că și eu și domnul vicepreședinte Martin am avut privilegiul, cu alte ocazii, de a participa la evenimente aici și să descoperim această bijuterie a Bărăganului, pentru că îmi este mai la îndemână să spun acest lucru. Am surprins reacțiile consilierilor și invitaților. Mulți dintre ei spuneau că nu ar mai pleca de aici. Această locație, care era dată uitării, ca și alte conace din județul Ialomița, a reușit să prindă viață și, practic, un crâmpei de istorie din sutele de secole de istorie a Bărăganului a reușit să fie redat publicului larg, un lucru care trebuie apreciat și promovat cum se cuvine, în ideea parteneriatului public privat pe care-l promovăm în județul Ialomița”, spunea la începutul ședinței vicepreședintele Consiliului Județean, Ștefan Mușoiu.

La ședință au participat și deputații Cristina Pocora și Marian Neacșu, dar și prefectul județului, Gigi Petre.

La finalul ședinței, deputatul liberal Cristina Pocora declara ironic că până și reprezentanții CJ s-au săturat de groapa din fața instituției și de aceea au decis să susțină ședința în acest cadru… În replică, deputatul PSD, Marian Neacșu, a întrebat-o dacă nu cumva a început campania electorală…

„Vă felicit pentru faptul că ați ieșit cumva din rutina administrativă și vă recomand să vă întâlniți cât mai des în alte locuri decât Slobozia, nu pentru a evita groapa din fața Consiliului Județean, ci pentru că așa, în opinia mea, și cred că și a dumneavoastră, vă veți afla mai aproape de cetățeni și văd că sunteți din ce în ce mai preocupați de problemele lor….”, spunea Neacșu.
După două ore de ședință, toți cei prezenți au putut vizita conacul, crama, parcul, să afle istoria acestui loc și să se bucure de puțină liniște.