Sistemul de sănătate din România a fost și va fi întotdeauna subiect de dezbatere. Sunt multe carențe, multe nemulțumiri, bani puțini față de necesar, resursa umană este insuficientă, infrastructura trebuie îmbunătățită, iar reformele trâmbițate de fiecare ministru sunt de multe ori bulversante. Nimeni nu neagă faptul că s-au făcut pași importanți, însă, mai sunt multe de făcut.

Pentru a afla care sunt cele mai stringente probleme în acest domeniu, ce trebuie făcut la nivel județean, PSD Ialomița a susținut luni, 21 martie, la Slobozia, o dezbatere publică. Astfel de dezbateri, pe diverse domenii, au fost inițiate de Victor Moraru, primarul orașului Amara, în urma deselor reclamații cu privire la faptul că reprezentanții administrațiilor publice își stabilesc obiective fără să consulte cetățenii. Numai că, atunci când sunt chemați, foarte puțini oameni dau curs invitației, iar dezbaterile se desfășoară cu aportul câtorva reprezentanți ai unor instituții, ai mass-media și, evident, ai grupului de lucru inițiator al dezbaterii.

Concluziile acestor dezbateri vor fi necesare întocmirii unei strategii de dezvoltare a județului, pentru perioada 2016 – 2026, strategie care să reprezinte un fel de „contract social” între Consiliul Județean și cetățenii județului Ialomița.

„Încercăm prin întâlnirile noastre să obținem de la dumneavoastră, cetățenii județului Ialomița, cele mai importante informații cu privire la ceea ce ar trebui să facă o administrație publică județeană în următoarea perioadă (…), pentru a identifica problemele județului și a stabili măsurile prin care să corectăm aceste probleme”, a declarat Victor Moraru, primarul orașului Amara și aspirant la funcția de președinte al Consiliului Județean.

La dezbatere au participat președintele CJAS Ialomița, Mihai Geantă, managerul Spitalului Județean de Urgență din Slobozia, Violeta Șapira, managerul DSP Ialomița, Dan Noel, vicepreședintele CJ, Ștefan Mușoiu, medicul de familie Mihail Lungu, Dan Mihai Malincenco, directorul medical al Spitalului de Urgență, dar și Cătălin Grigore, Ionuţ Popescu, Raluca Dumitrescu, Alexandru Potor, Adrian Mocioniu, Ştefan Ţintă, Andrei Pop, Daniel Crunţeanu şi Costel Brateş.

Președintele-director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ialomița, Mihai Geantă, spunea că deși am putea fi critici în permanență cu privire la sistemul de sănătate, trebuie avute în vedere resursele materiale, umane și financiare pe care le are județul, dar și factorii care determină îmbolnăvirile.

„După 25 de ani de reforme şi încercări, în care sistemul s-a restructurat permanent, totul se reliefează în indicatorul privind speranţa de viaţă, iar acum ne confruntăm cu acest sindrom uremic la copii. Practic, sănătatea publică este o componentă a bunei guvernări. Factorii de decizie trebuie să înţeleagă care este impactul deciziilor medicale în sănătatea populaţiei şi care sunt numeroşii determinanţi ai stării de sănătate: apa, noxele, deşeurile, factorii genetici, condiţiile de locuit. Dacă vrem un sistem de sănătate solid trebuie să ţinem cont de toţi aceşti factori, pentru că există o strânsă legătură, indisolubilă, între sănătate şi fericire”, a subliniat preşedintele Casei Judeţene de Sănătate, Mihai Geantă.

Resursa umană este cea mai importantă componentă a sistemului de sănătate, tocmai de aceea deficitul de medici reprezintă o problemă în spitalele din România. De exemplu, spitalul judeţean din Slobozia are un deficit de 16 medici, doar patru persoane înscriindu-se la concurs pentru ocuparea unor posturi, iar în ceea ce privește medicina primară, în județ există 7 localități unde lipsesc medicii de familie.

„Avem 119 medici de familie. E mult, e puțin, trebuie să ne gândim, ca organe decidente, ce ne trebuie în perioada următoare pe acest palier al medicinei primare. În județ există 6-7 localități unde lipsesc medicii de familie. Ele sunt acoperite cu puncte de lucru, unde medicii de familie din alte localități se deplasează și acoperă aceste servicii medicale esențiale. Trebuie completată această categorie”, a adăugat Mihai Geantă.

Din discuţii s-au conturat trei categorii de probleme, toate având la bază finanţarea, serviciile medicale din ce în ce mai costisitoare, fondurile necesare modernizării infrastructurii.

„Ne dorim ca toate serviciile noastre, realizate, raportate şi validate să fie decontate. Pentru că dacă găsim mereu filtre, care să ne blocheze validarea unor servicii, atunci banii noştri, pe care noi i-am cheltuit şi am rezolvat cazurile, nu se întorc, cercul nu se mai închide şi nu mai putem realiza condiţiile de tratare”, a precizat dr. Violeta Şapira, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slobozia.

Totodată, au fost ridicate o serie de probleme, în general privind modul de colaborare cu alte spitale, legate de transportul unor pacienți, probleme interne privind soluțiile pe care trebuie să le găsească un medic în anumite situații, despre subfinanțare, dar și despre cetățenii care apelează la ambulanță pentru probleme minore, încărcând, astfel, programul Ambulanței și văduvind alte persoane care chiar au nevoie urgentă de ajutorul medicilor.

„Tot ceea ce este în sănătate costă mult. Putem să avem super aparatură, dacă avem gândaci. Dar dacă vom fi puși în situația să alegem între a cumpăra medicamente și a cumpăra soluție de gândaci, vom cumpăra medicamente. (…) Serviciile noastre sunt scumpe, chiar dacă sunt gratuite pentru populaţie. Pentru reducerea numărului de zile de spitalizare avem nevoie de câte un asistent medical comunitar în fiecare localitate rurală, pe care să-l învăţ meserie şi să urmărească pacientul la domiciliu, ca să nu-l mai ţin până îi scot firele. Aşa toată lumea ar avea de câştigat,” a propus chirurgul Dan Malincenco.

Nu au fost evitate discuțiile despre cardul de sănătate și problemele întâmpinate de la implementarea lui, despre necesitatea prevenției și educației în sănătate.

„Cardurile de sănătate nu merg. Nu funcționează sistemul. Este prost și îmi asum ce spun. Sistemul se blochează frecvent, iar reţetele le validăm acasă, seara sau noaptea, când sunt mai puţine accesări. Ideea cardului este bună la bază, dar dacă vrem să ne ridicăm toată țara, trebuie să facem infrastructura. Acum este un fel de cartelă de acces. (…) Dar foarte importantă este educaţia în sănătate, astfel încât un pacient să nu mai solicite ambulanţa pentru o afecţiune minoră, iar aceasta se poate face doar la şcoală, în mod real, nu pe hârtie cum figurează acum”, a completat şi medicul Mihai Lungu, președintele Asociației Medicilor de Familie din Ialomița.

Pentru toate situaţiile semnalate, coordonatorul grupului de lucru al PSD, Victor Moraru, a dat exemple concrete de finanţări nerambursabile, disponibile la acest moment.

,,Cele mai sigure fonduri sunt cele europene şi există disponibilitate prin Axa prioritară 8 prin care putem să finanţăm construcţia, reabilitarea, dotarea, extinderea centrelor comunitare socio- medicale, chiar şi construcţia unor spitale. Programul Operaţional Regional care permite finanţarea spitalelor poate fi complementar cu Programul Dezvoltare Capital Uman, unde avem finanţări pentru creşterea capacităţii tehnice a personalului medical prin furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de experienţă. Le avem la îndemână şi trebuie doar să muncim,” a concluzionat Victor Moraru, candidatul social democraţilor ialomiţeni pentru preşedinţia Consiliului Judeţean.

Următoarea întâlnire a grupului de lucru PSD, privind strategia judeţeană de dezvoltare durabilă Ialomiţa 2016-2026, va avea loc vineri, 25 martie, la Urziceni, în Clubul Sindicatelor, unde se va analiza situaţia economică din vestul judeţului.