Uniunea Artiştilor Plastici, Filiala Slobozia Ialomiţa, are onoarea să vă invite marţi, 10 noiembrie 2015, ora 14⁰⁰, la unul dintre cele mai importante evenimente culturale plastice – „Salonul de Toamnă 2015″.

MANIFEST

De ce nu există nicio noimă şi nicio raţiune ca să populăm aceste locuri în armonie şi frumos?!! Probabil, metabolismul politic şi social de după ’89 a dat naştere la noi “meserii”, noi sensuri de viaţă, noi ierarhii care se pun stavilă în afirmarea valorilor.

Centrul atracţiei a devenit televizorul cu “dezbateri” politice deşănţate şi sterile. O societate normală nu se poate dezvolta firesc, dacă nu îşi promovează valorile, segmentele sociale, care aduc plusvaloare şi transcendenţă. S-ar putea să nu mai ştim ce este important şi ce nu, în angajarea noastră socială, să ratăm dezvoltarea liberă, interioară a tinerilor şi să ajungem într-un colaps social ireparabil.

Nu pledez în aceste rânduri pentru avantajele artiştilor plastici – deşi sunt convins că le merită pe deplin, cer, doar, să fie trataţi corect, atât ei, cât şi breasla din care fac parte. Dacă prin lege, au dreptul la finanţare din partea autorităţilor locale, atunci, trebuie să o şi primească. Şi nu pentru interesul propriu, ci pentru organizarea unor evenimente culturale şi expoziţionale de calitate, atât de necesare într-o Românie care se doreşte a normalităţii, acestea având o contribuţie uriaşă asupra bunului mers al societăţii, la detensionarea atmosferei comunitare şi politice, orientând cetăţenii către zone ale echilibrului, armoniei, contrastelor pozitive, ideilor creatoare, ale frumosului uman.

Dacă dorim să construim şi să dezvoltăm o societate complexă şi armonioasă, în care fiecare cetăţean să se regăsească, nu avem dreptul să amputăm anumite segmente ale ei. O ducem prost economic şi administrativ în multe sectoare ale societăţii, tocmai pentru că cetăţenii sunt cenzuraţi prin desconsiderarea unor activităţi culturale esenţiale, datorită nefinanţării.

Ce ar fi fost omenirea fără arta plastică, fără monumentele istorice, fără repere ale civilizaţiei, ce eram noi astăzi, fără toate acestea?… Răspunsul, poate, îl au autorităţile! Dar, înainte de a primi un răspuns oficial, artiştii plastici ialomiţeni mai prezintă încă o dată în “Salonul de toamnă 2015” operele lor, în semn de recunoştinţă faţă de semenii lor, ca simbol al unei societăţi echilibrate, umane şi frumoase, sperate de noi toţi.

România, privită din afară, se pare că nu are nevoie de artişti profesionişti, poate, cel mult de cei amatori, întorşi parcă, acum, din perioada ’89, ca să ne amuze, să credem că trăim într-o zonă a culturii, şi tocmai de aceea, D-voastră, cei care vizitaţi Salonul de toamnă 2015, deveniţi din ce în ce mai importanţi, ca şi martori ai unui fenomen rar, acela al promovării valorilor adevărate.

Prezenţa dumneavoastră, a pasionaţilor de artă autentică, la diverse manifestări culturale profesioniste, consolidează speranţa că nu ne-am pierdut fibra noastră naţională de iubitori de frumos, într-un context de globalizare, lipsit de orice vibrare afectivă.

Sunt momente în istoria culturii unei ţări, când societatea civilă, artiştii profesionişti, presa au datoria să contribuie la corectarea unor devieri ale administraţiei, de altfel, vremelnice la cârma ţării, dar, care poate produce pagube ireparabile, cu voie sau fără voie.

Statul de drept trebuie să îşi asume misiunea promovării artei şi culturii, deoarece acestea sunt două domenii care contribuie la păstrarea identităţii naţionale a unei popor, alături de obiceiuri şi tradiţii. De aici, se naşte şi necesitatea ca artiştii profesionişti, ca potenţiali creatori de patrimoniu cultural naţional, să fie stimulaţi şi încurajaţi în toate demersurile lor, nu numai de autorităţile centrale, ci, în special, de cele locale. Crearea unei atmosfere legislative de încurajare şi apreciere pecuniară a artistului, este benefică societăţii româneşti, în general, pentru că bunăstarea, desigur, ar împidica părăsirea ţării de către oamenii valoroşi ai acestei naţii. Normalitatea ar fi ca operele de artă să nu fie prezente numai în expoziţii şi colecţii private (unele pe sub paturi), ci şi în locuinţele românilor, indiferent de condiţia socială.

Decidenţii politici şi administrativi au nevoie din ce în ce mai mult de o resetare, care să îi determine să îşi amintească ceea ce contează cu adevărat, şi mai mult decât atât, să se gândească la grija pentru copiii noştri, pentru că, se pare că România şi-a pierdut toate resursele…

Prof. Dr. Gheorghe Petre