Slobozia:  Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, DSP Ialomița – Compartimentul Promovarea Sănătății, s-a alăturat programului „Promenada Inimilor”, inițiat de Clubul Rotary Slobozia, în parteneriat cu Forumul Național de Prevenție și Fundația Română a Inimii, program ce își propune să încurajeze populația orașului să facă mișcare, ca principal mijloc de prevenție a bolilor cardiovasculare.

În acest sens, se vor desfășura următoarele activități:

Montarea unui punct de măsurare a tensiunii arteriale și de testare a vârstei reale a plămânului – unde va fi promovat evenimentul „Promenada Inimilor” – 2.10.2015.

„Am grijă de Inima mea, fac sport și ma hrănesc sănătos – activități de informare în școli, în centrele pentru persoane în vârstă, comunitate.

„Promenada Inimilor” – traseu 3 km de mișcare susținută, destinată tuturor categoriilor de vârstă, desene pe asfalt, activități sportive pentru copii (role, biciclete, trotinete), plimbare cu bicicleta destinată reprezentanților mass-media, tombolă participanți la traseu (premiile constau în coșuri de fructe, tensiometre și o bicicletă), tombolă mass-media (coșuri de fructe, tensiometru) – 4.10.2015.

Locul de întâlnire anunțat este zona Centrului Cultural UNESCO Ionel Perlea (ora 11.00).

Așadar, aceste acțiuni sunt desfășurate cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, din 29 septembrie.

Bolile Cardiovasculare sunt responsabile pentru aproape jumătate din decesele Europei. Sunt cele mai răspândite afecţiuni, iar mortalitatea produsă de ele este dublă faţă de Cancer. În ţările vest-europene se observă o scădere a deceselor provocate de bolile cardiovasculare la persoanele sub 75 de ani, dar la fostele ţări comuniste, tendinţa este de creştere atât la bărbaţi cât şi la femei. În România rata mortalităţii este de 35%, faţă de 23% în UE, la grupa de vârstă cuprinsă între 0-64 ani

Obiectivele campaniei pentru marcarea Zilei Mondiale a Inimii ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor mișcării şi stilului de viaţă echilibrat (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale) în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului.

Studii mai noi sugerează rolul activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei.

Recomandările privind nivelul activităţii fizice cu intensitate moderată în timpul liber, s-au cristalizat actualmente după cum urmează:

• Adulţi sănătoşi cu muncă dominant sedentară: 30 la 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.

• Copii/tineri sănătoşi: 60 min. în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic.

• Adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi trebuie să-şi asigure monitorizare specială a sănătăţii cardiovasculare; pentru aceştia, timpul liber trebuie consacrat unor activităţi de relaxare cu consum energetic minim.

Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă.

Soluţiile preconizate de experţi includ, dincolo de educaţia preventivă pe toate canalele de promovare a sănătăţii aparţinând administraţiei publice sau ONG-urilor, încurajarea transportului activ (mers pe jos, bicicleta) la/de la muncă/şcoală, rezistenţa faţă de alungarea din şcoli şi licee a orelor de educaţie fizică.

În euro-context, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%.

În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.