Amara este una dintre localitățile de top din județ care a reușit să se dezvolte prin accesarea fondurilor europene de către administrația locală. Aproape toate proiectele ample care s-au implementat aici au fost realizate cu bani europeni. Nu a fost și nu va fi deloc ușor, însă administrația locală este hotărâtă să nu cedeze, mai ales că pentru a duce la bun sfârșit astfel de proiecte îți trebuie multă răbdare, determinare și, nu în ultimul rând, fonduri locale pentru cofinanțarea acestor proiecte.

Amara este una dintre localitățile de top din județ care a reușit să se dezvolte prin accesarea fondurilor europene de către administrația locală. Aproape toate proiectele ample care s-au implementat aici au fost realizate cu bani europeni. Nu a fost și nu va fi deloc ușor, însă administrația locală este hotărâtă să nu cedeze, mai ales că pentru a duce la bun sfârșit astfel de proiecte îți trebuie multă răbdare, determinare și, nu în ultimul rând, fonduri locale pentru cofinanțarea acestor proiecte.

Cel mai recent proiect al administrației locale și care urmează să fie pus în aplicare este cel al realizării unei stații de epurare, în valoare de 2,4 milioane de euro, proiectul fiind aprobat zilele trecute, în şedinţă de guvern.

„Este un proiect la care lucrăm de doi ani, finanţarea acestuia făcându-se prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, fapt pentru care condiţiile de finanţare au fost ceva mai speciale decât în cazurile proiectelor cu care noi eram obişnuiţi. Practic, a fost nevoie de mai multe elemente la nivelul proiectului tehnic şi al studiilor de fezabilitate, dorindu-se de exemplu un studiu aflat la nivelul unui proiect, cu o serie de amănunte care de regulă nu sunt cerute la realizarea unui astfel de SF. Spuneam, aşadar, că este un proiect finanţat de către BDCE şi cofinanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, respectiv, primăria oraşului Amara. El a fost aprobat, lucru care ne bucură, având în vedere volumul de muncă şi timpul depus la întocmirea lui. Problema este însă valoarea destul de mare a cofinanţării, de 20 la sută. Concret, din cele 2,4 milioane de euro, va trebui ca noi să punem 400.000 de euro, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare, raportat la posibilităţile pe care le-am avea. Într-un astfel de context, ar fi mai mult decât necesară o analiză la nivelul Consiliului Judeţean, al ministerului, al guvernului, legată de faptul că gradul mic de absorbţie al fondurilor europene este cauzat nu numai de administraţiile locale care nu fac proiecte, ci şi mecanismelor de accesare a acestor fonduri. Oarecum paradoxal, se pare că noi, cei de la nivelul administraţiilor locale, am înţeles aceste mecanisme, însă la nivel central încă nu înţelegem că aceste mecanisme trebuie adaptate la solicitările finanţatorului. E cumva specific nouă: vrem bani, însă fără să facem nimic pentru a-i obţine. Lucru care nu se poate realiza”, declara primarul orașului Amara, Victor Moraru.

Edilul consideră că a făcut tot ceea ce era posibil într-un astfel de demers, dovadă stând finanțarea obținută, însă are nevoie de sprijin financiar pentru acoperirea cofinanțării. „Reprezentanţii judeţului, ai guvernului, ai statului trebuie să înţeleagă că este necesară o contribuţie şi din partea lor, iar un aport de 50 la sută din aceşti 400.000 de euro ar cântări decisiv în concretizarea acestui proiect. În această direcţie am solicitat în scris sprijinul Consiliului Judeţean, iar răspunsul acestuia a fost că deocamdată bugetul este epuizat şi că problema noastră va fi pusă în discuţie atunci când bugetul nu se va mai afla într-o astfel de situaţie… Eu cred însă că un astfel de sprijin din partea C.J. ar trebui să se îndrepte în primul rând către acele primării care întocmesc proiecte pentru atragerea de fonduri europene. O simplă analiză a repartizării de fonduri din cadrul celei mai recente şedinţe de Consiliu judeţean arată o anomalie a felului în care acestea au fost repartizate. În primul rând, au fost vizaţi numai primari dintr-o anumită categorie, iar oraşul Amara nu a primit deloc fonduri, fie pentru că nu este considerată o staţiune importantă a judeţului, fie pentru că este clasificat drept un oraş bogat. Ori, Amara este cam aceeaşi localitate a începutului anilor 2000, schimbările petrecute de atunci şi până acum datorându-se aproape exclusiv accesării de fonduri externe de către administraţia locală. În aceste condiţii, sume de 80 sau 90 de milioane alocate de către Consiliul Judeţean pot asigura, cel mult, subzistența acelei localităţi, nicidecum dezvoltarea ei. O soluţie ar fi ca un număr mai mic de localităţi, 5-6 comune, să primească fonduri mai substanţiale într-o anumită etapă, la următoarea alocare de fonduri să fie vizate alte 5-6 localităţi şi aşa mai departe, pentru că nicio administraţie locală nu poate folosi cu rezultate vizibile acele sume efectiv derizorii pe care le primeşte acum”, a adăugat primarul.

Un alt proiect pe care primăria îl are depus este cel vizând casa de cultură din localitate. Proiectul a fost aprobat, la acest moment proiectul tehnic se află în evaluare, următoarea etapă fiind scoaterea lui la licitaţie. De asemenea, un alt proiect pe care administrația locală îl are în atenţie vizează locuinţele ANL. Proiectul este validat, trebuia să treacă prin comisia tehnică, însă se aşteaptă încheierea alegerilor parlamentare pentru a începe execuţia şi finalizarea lucrărilor. Proiectul vizează realizarea a 48 de locuinţe, însă trebuie spus că, din păcate, incertitudinea care creşte în aproape tot ce se întâmplă astăzi, face ca lucrurile să nu progreseze.
„Nouă, reprezentanţilor administraţiilor locale, ne este, fără îndoială, foarte dificil în condiţiile în care mergem, de exemplu, la un minister pentru a discuta sau rezolva o problemă şi de fiecare dată găsim un alt director, un alt funcţionar, un alt angajat şi trebuie să o luăm de fiecare dată de la capăt. Sperăm, aşadar, ca după alegerile parlamentare şi după limpezirea acestei situaţii, probabil după 1 ianuarie 2013, să ne putem continua proiectele. Pentru a ajunge însă acolo este necesar ca, la alegerile din decembrie, oamenii – în calitate de votanţi – să ia decizii în deplină cunoştinţă de cauză şi cu maximă responsabilitate, pentru că, din păcate, în clasa politică nu ne putem pune multe sau mari speranţe”, a mai spus Victor Moraru.

Deși instabilitatea politică dă de furcă administrațiilor locale, conducerea oraşului Amara nu dezarmează și încearcă ceea ce pentru alții pare imposibil de realizat.
„Lucrăm chiar în această perioadă la un Plan Integrat de Dezvoltare, din noul buget al Uniunii Europene 2014-2020, plan care să facă din localitatea noastră un oraş în adevăratul sens al cuvântului. Este un proiect de mare amploare şi sper să îl putem accesa. Nu renunţ la toate aceste priorităţi, deşi trebuie să spun că primesc din partea politicienilor o serie de mesaje prin care mi se recomandă să fiu mai discret, să spunem. Ceea ce este surprinzător, pentru că tot ce am dorit a fost doar să fac ceva pentru oraşul Amara din postura în care mă aflu acum, în nici un caz să ţintesc vreo poziţie politică de natură să o pericliteze pe a altora. Dimpotrivă, aproape că am dus o luptă cu mine însumi pentru a nu depinde de alţii, pentru a nu stagna sau pentru a nu aştepta, în pasivitate şi resemnare, 90 de milioane. Iar dacă astăzi Amara se află cu 50 de ani în avans faţă de alte localităţi cu acelaşi statut din judeţ, acest lucru se datorează «încăpăţânării» mele de a face realmente ceva pentru oraşul nostru şi poate în primul rând atragerii de fonduri europene. De aceea spuneam că, probabil obişnuiţi cu o anumită omogenitate în rândul edililor, un primar care face notă discordantă acţionând de unul singur pentru localitatea lui nu este foarte bine văzut. Iar modalităţile prin care atitudinea unui om, a unui primar în acest caz, poate fi schimbată sunt mai mult sau mai puţin subtile. E exploatată în primul rând dorinţa acelui om de a ajunge pe un alt plan politic, social, material şi de aici manipularea devine uşor de realizat, pornindu-se de la premiza că orice om vrea ceva. În ce mă priveşte, n-am vrut nimic şi probabil că lucrul ăsta e frustrant pentru unii. Sper însă ca toate acestea să se schimbe deşi, din ce văd cu fiecare an care trece, reprezentanţii noştri de la nivel central sunt din ce în ce mai slabi. În primul rând, sunt puşi la conducerea unor structuri oameni care nu au nici o legătură cu domeniul de activitate respectiv”, este de părere Victor Moraru.
Nici despre felul în care partidele îşi trimit reprezentanţii în Parlament primarul nu are cea mai bună părere. Potrivit acestuia, ar trebui stabilite, de către formaţiunile politice, criterii mai riguroase în funcţie de care candidaţii lor să meargă sau nu mai departe în lupta electorală.

„În opinia mea, în această ţară există în primul rând o problemă cu regulile şi regulamentele. Dacă nu se respectă o lege, o regulă, un statut, acea structură încetează să mai fie o structură şi începe să devină o gaşcă. Pe lângă aceasta, este evident că lucrurile stau complet diferit înainte şi după ce un candidat ajunge pe funcţia vizată. După ce a beneficiat de sprijinul cetăţeanului pentru a ocupa acea poziţie, nu pare să-şi mai aducă aminte de acest suport şi de ceea ce trebuie efectiv să facă pentru acel cetăţean din noua lui postură. Ba mai mult, este şi deranjat atunci când i se atrage atenţia că nu-şi îndeplineşte atribuţiile care vin cu funcţia. Iar această situaţie este valabilă atât în raportul cetăţean-politician cât şi în raportul primar-politician. În această din urmă privinţă, sprijinul alesului de la nivel central s-ar fi văzut fără îndoială în dezvoltarea localităţii respective, prin suportul oferit de acesta administraţiei locale. De aceea spuneam că primăria Amara a trebuit să lucreze şi să facă ceva pentru oraş din forţe proprii, fără a avea un astfel de sprijin. Probabil că odată cu ajungerea în acele funcţii este dezvăluit şi adevăratul caracter al oamenilor sau probabil că puterea corupe, cert este că nimic din sprijinul promis nu se mai întâmplă. Ba dimpotrivă”, a conchis primarul orașului Amara, Victor Moraru.