„Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului, iluminează realitatea, vitalizează  memoria, oferă călăuzire în viața de zi cu zi”, spunea cu două milenii în urmă celebrul orator roman Marcus Tullius Cicero, iar cuvintele sale sunt la fel de actuale și în zilele noastre.

Descoperirea vestigiilor trecutului, interpretarea lor spre a determina modul în care au evoluat civilizațiile străvechi ce au avut așezări în această parte a Europei, legăturile de natură economico-socio-culturală dintre diversele comunități din spațiul estic al bătrânului continent – toate acestea sunt țintele propuse a fi atinse în cadrul unui proiect international, româno-maghiar, susținut de Universitatea din București și Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, sub genericul Domino-Climate.

Programul presupune investigarea mai multor situri arheologice din această zonă a țării. Printre acestea și așezarea Săveni- din județul Ialomița, alături de Căscioarele (județul Călărași), Geangoești (județul Dâmbovița) și Coțatcu (județul Buzău).

Cercetările derulate în cadrul acestei colaborări româno-maghiare se bazează pe interesul manifestat de cei doi parteneri în ceea ce privește reconstituirea palierului de vegetație sălbatică din România și Ungaria, în Neolitic și Eneolitic (4.500-3.300 î.Hr.).

La o scară mai largă însă, proiectul urmărește determinarea istorică a factorilor care au dus la declinul civilizațiilor neo-eneolitice dintr-o perspectivă pluridisciplinară, înțelegând aici studiul ansamblurilor de cărbune, semințe, polen și oase, existente pe siturile arheologice menționate anterior. Toate acestea  presupun abordări științifice complexe (eADN, izotopi stabili, palinologie, reconstrucție climatică bazată pe polen etc.).

Includerea sitului arheologic „Săveni-La Movile” pe harta acestui proiect nu face altceva decât să sublinieze o dată în plus importanța pe care o are această zonă în peisajul complex al istoriei comunităților umane de la sfârșitul eneoliticului din sud-estul Europei, cercetările sistematice efecuate aici de specialiștii Muzeului Județean Ialomița demonstrând continuitatea locuirii  acestui spațiu începând cu anii 3650 î.Hr., urmând apoi epocile ulterioare, de tranziție spre epoca bronzului, prima și a doua epocă a fierului. Aceasta din urmă coincide cu dezvoltarea culturii geto-dacice la nord de Dunăre, în Câmpia Soarelui.

Cercetările care au loc în cadrul acestui proiect sunt  efectuate de o echipa alcătuită din cercetători și arheologi de la Universitatea Eötvös Loránd” din Budapesta  (Eniko Magyari), Institutul de Cercetare al Universității din București (Diana Hanganu, Mihaela Iacob, Theodor Ignat, Cristina Covătaru, Bogdan Manea, Cătălin Lazăr), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (Mihaela Golea), Muzeul Județean Ialomița (Florin Vlad, Radu Coman, Simona Munteanu), Muzeul „Dunării de Jos” Călărași (Valentin Parnic), Muzeul Județean Buzău (Laurențiu Grigoraș), Muzeul Județean Teleorman (Pavel Mirea), Muzeul Național de Istorie a României (Katia Moldoveanu) și Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte (Ana Ilie). Probele recoltate vor fi analizate în laboratoarele celor două instituții academice partenere în proiect.

Managerul Muzeului Județean Ialomița, dr. Florin Vlad, consideră că „un astfel de proiect vine să aducă un plus de valoare muncii continue pe care arheologii instituției noastre o desfășoară an de an pe siturile arheologice din județ și nu numai. Mai mult, amploarea proiectului, care rezidă în mod evident din numărul mare de institute de cercetare implicate, pune pe harta complexelor arheologice de importanță națională și chiar europeană situl „Săveni-La Movile”, acolo unde, anul trecut, am făcut o descoperire remarcabilă – un mormânt de inhumație de formă rectangulară, în care se află un schelet uman, de sex feminin, cu o vechime de aproximativ două milenii, cel mai probabil făcând parte din elita comunităților geto-dace care locuiau în acea perioadă în Câmpia Bărăganului. Trebuie amintit și faptul că săpăturile de la Săveni fac parte dintr-un program sistematic de cercetare a trecutului acestor locuri și se alătură celor de la Popina Bordușani, începute cu ani în urmă, modalitatea de lucru fiind una modernă, în acord cu exigențele europene în domeniu.”

Eforturile colectivului de specialiști al Muzeului Județean Ialomița sunt în concordanță cu aspirațiile autorităților publice locale din comuna Săveni (primar – Daniela Mariana Drăgoi), care urmăresc implementarea unui proiect care să pună în valoare vestigiile descoperite aici.

Muzeul Județean Ialomița continuă astfel să îmbogățească harta socio-culturală a Câmpiei Bărăganului, prin menținerea permanentă în conștiința colectivă a zonelor cu profunde valențe de natură istorică din această parte a țării: tell-ul preistoric Bordușani-Popină (comuna Bordușani), așezarea preistorică Săveni-La Movile (comuna Săveni), dava geto-dacică de la Piscu Crăsani (comuna Balaciu), așezarea medieval-timpurie de la Popina Blagodeasca (comuna Vlădeni) sau situl urban medieval Orașul de Floci (comuna Giurgeni).

 (Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița, foto: dr. Ioan Cernău, arheolog Muzeul Județean Ialomița)