Are 56 de ani, iar de aproape 10 ani este președintele-director al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Ialomița. Desele schimbări din sistem de-a lungul acestor ani, dar și problemele pe care le întâmpină zi de zi, nu l-au determinat să renunțe, ci l-au motivat pentru a le găsi o rezolvare. Pe lângă activitatea profesională, Mihai Geantă are și o pasiune, aceea de a practica sportul, în special tenis de masă și de câmp, sport care i-a oferit multe satisfacții. În anul 2010, de exemplu, a participat la 15 concursuri la nivel național, din care a câștigat 11.

[box color=white]Reporter: Sunteți de aproape 10 ani la conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Cum ați reușit să rezistați?[/box]
Mihai Geantă: Da. Mai este puțin și voi împlini 10 ani. Nu credeam că o să acumulez atâția ani într-o poziție extraordinar de dificilă, din cauza deselor solicitări și numeroaselor necunoscute pe care le întâmpin. Unii au fost determinați să renunțe din această cauză. Dar pentru mine a fost o permanentă provocare și o motivare de a putea să rezolv cât mai multe probleme. Iar dacă ai această știință de a pricepe nevoile oamenilor și dacă încerci să-i ajuți cu drag, ai conștiința împăcată că faci tot ce îți stă în putere pentru fiecare dintre semenii noștri. Și atunci, în permanență te încarci cu energii noi, iar a doua zi vii hotărât să rezolvi alte probleme pe care concetățenii noștri le au.
[box color=white]Rep.: Aveți un mod de viață diferit, un stil de viață sănătos față de mulți dintre noi care am trecut în ultimii ani de la o viață activă la una sedentară, știut fiind că după ce venim de la serviciu alegem televizorul în detrimentul sportului. Cum v-ați descoperit această pasiune?[/box]
M.G.: Eu sunt foarte ambițios și atunci când mă apuc să fac ceva, apoi îl fac aproape de perfecțiune. Trebuie să recunosc că m-am inspirat de la alte persoane pe care le-am considerat eu că sunt de valoare, au un stil de viață, o conduită anume, astfel creionându-mi modul de comportament. Mi-a plăcut foarte mult sportul, îmi place, și sunt convins că îl voi practica atât cât voi putea. Nu numai tenisul de masă sau tenisul de câmp, mi-a plăcut orice sport, dar nu puteam să le practic ținând cont de constituția fizică. Am încercat de mic să îmbin învățătura cu practicarea sportului, a fotbalului pe atunci, dar tot în acei ani, ´69-´70, a apărut și în țara noastră tenisul de câmp, prin cei doi exponenți, Ilie Năstase și Ion Țiriac, care au transmis un suflu nou în rândul copiilor și tinerilor. Am încercat și eu să-i văd, să simt această mișcare ce se formase la nivel național prin disputarea a trei finale de Cupa Davis. Așa a început această pasiune.
[box color=white]Rep: Ați început cu tenisul de câmp?[/box]
M.G.: Nu. Pe la vârsta de 12 – 13 ani, am început cu tenisul de masă, chiar dacă nu aveam ustensilele potrivite. Dar am ajuns rapid în finala județeană în Teleorman, județul unde m-am născut. Am și acum acasă diplome îngălbenite, din anii 1971, 1972, 1975 de la tenis de masă. Odată cu intrarea la Academia de Studii Economice din București, am început să joc tenis de masă în categorii inferioare, cu echipe din întreprinderi, în paralel cu tenis de câmp. Tenisul de câmp, mi-a oferit, însă cele mai mari satisfacții, fiind un mod ideal de a-ți îmbunătăți starea de sănătate. Această plăcere am ridicat-o la rangul de mod de a trăi.