Jurnaliștii ialomițeni la Bruxelles, la Parlamentul European
Acesta a vorbit despre contextul internațional actual, în opinia sa, similar anilor ´68-´70, ținând cont de criza din Crimeea, care schimbă mult relațiile din interiorul Europei, despre perspectiva viitorului financiar și politic al Europei, motivele pentru care România nu a absorbit mai mulți bani europeni, modul în care se poartă negocierile pentru obținerea finanțărilor, cum este văzută țara noastră de reprezentanții celorlalte state membre ale Uniunii Europene și despre necesitatea unui tratament egal între statele europene, fără discriminări.
„Cred că următorul mandat va fi extrem de important. Pe de o parte pentru că va trebui să se consolideze, în relația dintre cele trei instituții – Comisie, Parlamentul European și Consiliul European -, rolul metodei comunitare, rolul Parlamentului European ca singurul for democratic reprezentativ pentru cetățenii europeni, ținând cont de tentația permanentă a Consiliului de a da prioritate metodei interguvernamentale, pe șleau, negocierilor în spatele ușilor închise între guverne. Așa s-a stabilit bugetul, din păcate pentru România, în noaptea de 8 februarie, când țara noastră a pierdut 9 miliarde de euro, în raport cu propunerea comisiei, iar Polonia a pierdut doar 2 miliarde, pentru simplul fapt că negociatorul nostru de atunci se numea Traian Băsescu. Ori, ca să negociezi, trebuie întâi să știi ce vrei pentru țara ta și apoi să poți să faci ceea ce ți-ai propus pentru țara ta. Mă refer la interese europene, nu naționalisme, obsesii, iluzii. Acel eșec ar trebui să fie lecția cea mai amară pentru ca noi să putem începe să devenim din obiect al deciziei europene, subiect al formării, elaborării deciziilor europene, care să aibă parte a componentei lor și interesul european românesc”, spunea Victor Boștinaru.
Așadar, am cedat prea ușor, se pare, aceste fonduri de coeziune, din interese mai mult sau mai puțin cunoscute, iar negocierile „din spatele ușilor închise” au primat în fața celor oficiale, susținătorii noștri retrăgându-și sprijinul oarecum inexplicabil.
La rândul său, Ștefan Mușoiu a subliniat, în context, necesitatea comunicării unor astfel de informații, pentru ca românii să cunoască toate aceste „jocuri de culise”, de cele mai multe ori de o gravitate extremă, în defavoarea țării noastre și care în alte țări ar genera crize politice serioase.
Victor Boștinaru spunea, însă, că de multe ori ți-e greu să comunici că țara ta a fost umilită și preferă să nu „se laude” cu astfel de lucruri.
„Este foarte grav ce se întâmplă, dar e foarte greu să-l comunici. Să ne lăudăm cu faptul că noi am fost practic obiectul unor decizii, în condițiile în care, nu ezit să spun, delegația României la acel moment nici măcar nu a luat în considerație argumentația Guvernului? Deci, Traian Băsescu nu a luat în calcul argumentația, punctajul pregătit de către Guvern. (…) Ca să negociezi, trebuie întâi de toate să știi dosarele, să știi conceptele”, explica Boștinaru.
Cu alte cuvinte, un negociator slab pregătit sau rău-intenționat poate face deservicii greu remediabile țării sale, doar din ambiția de a se afla în centrul unor evenimente și a arăta că este un pion important.
Totodată, Victor Boștinaru a vorbit și despre alte bătălii, unde „glonțul le-a cam trecut pe lângă ureche”, dar în timpul cărora europarlamentarii români, chiar și de la alte formațiuni politice, cum a fost Marian Jean Marinescu, au luptat împreună să scoată România din unele probleme financiare care ne-ar fi afectat pe termen mediu și lung. Concluzia este că se pot influența deciziile europene, asta dacă ai suficient sprijin, răbdare și, nu în ultimul rând, voință de a face ceva pentru țara ta.
Pe parcursul conferinței s-a mai vorbit despre rata de absorbție a fondurilor europene, despre cât de importante sunt aceste fonduri pentru economia României, dar și referitor la zonele din economie unde ar fi necesari acești bani.
Ștefan Mușoiu a concluzionat că nivelul de absorbție al fondurilor europene a crescut direct proporțional cu calitatea guvernării, subliniind că dacă în 2012 rata de absorbție era între 5 și 7%, aceasta a crescut la peste 35% în 2013. Și sunt semne că și în acest an ritmul de absorbție va fi în creștere.
„În guvernarea PDL eram contributori la bugetul Uniunii Europene. Trebuie spus clar: capacitatea de absorbție este în legătură strictă cu calitatea unei guvernări”, a spus Ștefan Mușoiu.
În concluzie, trebuie să fim mai bine informați, mai determinați, să lăsăm luptele politice interne de joasă speță și să facem ceva pentru ca oamenilor din această țară să le fie mai bine. Pentru că diferențele sunt, într-adevăr, enorme.
Timp de trei zile, am vizitat multe locuri frumoase atât în Bruxelles cât și în Brugge, curate, cu lume civilizată, am vorbit cu români stabiliți acolo, am aflat multe lucruri interesante, multe reguli care sunt respectate cu sfințenie fără să se plângă cineva, am comparat și am rămas totuși în final cu multe întrebări. Tristețea mea este că noi, românii, deși avem o țară extraordinar de frumoasă, în care turismul, dar nu numai, ar putea aduce profituri uriașe, nu știm ce să facem cu ea și o lăsăm pe mâna tuturor neaveniților, care apoi „ne joacă pe degete”.