Satul Orezu, din comuna Ciochina, este de ceva ani în centrul atenției, atunci când, în luna septembrie, se desfășoară unul dintre cele mai importante evenimente din agricultura românească: Ziua Porumbului.

Organizat de societatea Elsit, aparținând fermierului Nicolae Sitaru (președintele APPR) și Asociația Producătorilor de Porumb din România, în parteneriat cu Bayer, evenimentul reunește sute de agricultori, firme din domeniu și autorități publice locale și centrale, în încercarea de a găsi soluții inovatoare care să facă posibilă excelența în agricultură.

Cea de-a XII-a ediție, desfășurată joi, 16 septembrie, a celebrat fermierii și cultura porumbului, sub egida „Fermieri pentru viitor” – Viitorul agriculturii se află în mâinile fermierilor -, având în vedere faptul că anul acesta a fost un an agricol bun, comparativ cu dezastrul din 2020.

La cel mai mare eveniment agricol din Bărăgan au fost prezente peste 30 de companii care activează pe piața agricolă, anul acesta participând în jur de 2.000 de fermieri, autorități, instituții publice de cercetare și alți reprezentanți din agribusiness. Fermierii au avut ocazia de a cunoaște hibrizii cu cele mai mari producții care se pretează pe zona agricolă, care sunt cele mai performante utilaje și cele mai inovatoare tehnologii în ceea ce privește fertilizarea culturii de porumb.

Au fost prezentați 63 de hibrizi, unii dintre ei chiar noi, cel mai performant având rezultate de aproape 13 tone de porumb/ha.

La acest eveniment dedicat fermierilor au participat și ministrul Agriculturii, Adrian Oros, alături de George Scarlat, preşedintele Comisiei de agricultură din Senat, Adrian Chesnoiu, președintele  Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, deputatul Emil Dumitru, dar și reprezentanți ai diverselor asociații de profil.

„Era normal să fiu și eu astăzi aici, alături de colegii mei. Vă felicit pentru ceea ce faceți, și legat de acest eveniment, dar vă felicit pentru ceea ce faceți în general. Iar anul acesta și anul trecut, care au fost doi ani diametral opuși, în ceea ce privește și rezultatele, dar și regimul precipitațiilor, ne demonstrează un singur lucru, că România are un potențial agricol imens, că dumneavoastră, fermierii, contribuiți și se demonstrează asta an de an, la securitatea alimentară a țării, dar mai demonstrează și un alt lucru foarte important, că avem nevoie de o strategie de gestionare a apei foarte bine bugetată și foarte urgent bugetată. Pentru că, fără apă, oricâtă genetică, oricâte cunoștințe, oricâtă tehnologie am avea s-a demonstrat că nu se poate. De aceea, trebuie să rămână o prioritate pentru toate guvernele care vin această strategie de gestionare a apei. Nu vreau să vă dau lecții ce să faceți și cum să faceți, vreau  doar să vă spun că în această perioadă sigur finalizăm Programul Național Strategic, APPR-ul și reprezentanții APPR sunt prezenți la fiecare întâlnire, astfel încât să putem creiona un Program Național Strategic care să se plieze pe cât mai multe dintre nevoile și prioritățile agriculturii românești”, a transmis ministrul Agriculturii, Adrian Oros în deschiderea evenimentului.

În România se cultivă anual în jur de 2,5 milioane de hectare cu porumb, producția medie fiind estimată ca fiind între 6,5 – 7 tone la hectar.

„Putem să spunem, pentru anul 2021, două lucruri: păioasele și rapița au fost sub așteptări, iar porumbul, din fericire, a fost peste așteptări. Nu cu mult, având în vedere că nu a mai plouat cred că de aproape trei luni. Dar porumbul ne-a arătat că trebuie să avem încredere în el, iar producțiile sunt decente. Noi estimam lanurile la 7-8-9 tone la hectar în cel mai bun caz, iar ele ne-au dat 8-10 -11, depinde de zone. Clima este foarte microzonată în ultima vreme, iar atât seceta cât și ploile sunt cumva în enclave de câte două, trei, patru comune. Sunt zone unde o ploaie bună la momentul potrivit a făcut diferența. Anul trecut media la hectar la noi în fermă a fost undeva la 3,7 – 3,8 tone la hectar, mult sub ceea ce știm noi să facem, dar a fost un an care ne-a arătat că se poate întotdeauna mai rău. Anul acesta suntem profitabili. Gaura de anul trecut va dura însă minim trei ani pentru a fi recuperată. Din păcate, anul acesta s-a remarcat prin atacul de Ostrinia nubilalis, care a avut trei generații, iar în anumite zone se pare că ar apărea a patra, fiind un prim semn rău pentru anul viitor. Clima a favorizat acest dăunător, iar dacă nu a reușit să facă pagube mari anul acesta, există posibilitatea să facă la anul, în anumite condiții. Tratamente există, dar sunt greu de aplicat, pentru că se aplică târziu în vegetație, sunt oarecum scumpe, dar asta nu ar fi o problemă, pentru că este o afacere și trebuie să investim, dar este greu de detectat atacul, este greu de făcut combaterea la timpul potrivit. Este o problemă care deși în primă fază nu provoacă pierderi mari de producție, poate provoca pierderi totale dacă reușește să strice calitatea produsului (…)”, ne-a declarat Costin Telehuz, președintele ACPPT Ialomița.

Rezultatele de producție prezentate la Ziua Porumbului, în funcție de grupa de maturitate, au arătat faptul că anumiți hibrizi se pretează la condițiile din zona noastră, obținându-se chiar 12.951 de kg./ha.

„Anul 2021 este un an bun pentru porumb și, din fericire pentru noi, prețurile ne ajută să obținem o bună rentabilitate nu numai a culturii de porumb, ci și la altele, cum ar fi la grâu, rapiță și floarea soarelui. Pentru marea majoritate a fermierilor din zonă anul acesta va compensa necazurile anului trecut, dar nu pentru toți, pentru că sunt destul de mulți fermieri care sunt îndatorați, iar lor le trebuie mai mulți ani ca să se redreseze. Dar să sperăm că vom avea noroc și vor fi în continuare ani buni”, a afirmat Nicolae Sitaru, președintele APPR.

Chiar dacă anul acesta a fost unul mulțumitor din punct de vedere al rezultatelor obținute, în viitorul apropiat provocările vor fi din ce în ce mai mari.  De exemplu, se discută foarte mult despre ecoscheme, un fel de măsuri de mediu și de gestionare a resurselor naturale. Aceste măsuri de bune practici agricole și de mediu vor deveni obligatorii pentru fermierii care solicită subvenții agricole, probabil din 2023. Ministerul Agriculturii lucrează împreună cu asociaţiile reprezentative la aceste ecoscheme, care condiţionează efectuarea a aproape 25% din plăţile directe din Pilonul I.

„Noi, anul acesta, lucrăm la definitivarea Programului Național Strategic pentru perioada 2023 – 2027, pentru că vom avea doi ani de tranziție, iar acolo, principala provocare atât pentru noi cât și pentru fermieri sunt acele ecoscheme. Pentru că banii sunt teoretic aceiași, doar că 25% din sumă va fi cheltuită pe aceste ecoscheme, în viziunea „noii paradigme” privind „greendeal-ul”, adică o agricultură mai durabilă, mai prietenoasă cu resursele și cu mediul. Iar preocuparea principală este ca să nu pierdem acești bani, fiind în pilonul I, ei în fiecare an dacă nu sunt absorbiți se pot pierde. Primii doi ani, 2023 și 2024 vor fi ani de învățare, după care banii se pot pierde. Și atunci exersăm mai multe tipuri de ecoscheme, multe dintre ele sugerate de către asociațiile de fermieri, în așa fel încât să avem pentru fiecare zonă din țară, pentru fiecare tip de activitate, ecoscheme care să fie accesate de fermieri, iar sumele dedicate pilonului I să fie absorbite în totalitate. Pentru pilonul II sunt aceleași nevoi ca și pentru perioada de tranziție. Avem nevoie de întinerirea forței de muncă, o forță de muncă mai responsabilă și mai calificată, avem nevoie de finanțarea și a activităților non-agricole în zona rurală, avem nevoie de capacitate de procesare ca să schimbăm deficitul balanței comerciale sau cel puțin să-l oprim în prima parte. (…) Pentru producătorii de cereale problema este gestionarea apei. Apa ca resursă în primul rând, nu doar pentru agricultură. (…) În ultimii 30 de ani s-a investit foarte puțin, sau în unii ani deloc, pentru a reabilita infrastructura principală de irigații. A fost o vină comună, atât a autorităților că nu au insistat, au fost ani buni în care a plouat și atunci nu a fost nici interes din partea fermierilor, iar în momentul în care s-a început în 2017 programul de reabilitare, sumele disponibile de la bugetul național au fost foarte mici. Anul acesta noi le-am dublat, dar tot mici sunt. Am pus 350 de milioane de lei, față de 170 de milioane lei în 2019. Dar aici este nevoie de sume foarte, foarte mari, este vorba de miliarde de euro, pentru ca într-un timp foarte scurt să reabilităm toată infrastructura de gestionare a apei. Sigur, cu metode mai prietenoase cu mediul, cu energie verde, avem soluții cu acele panouri solare care pot să fie ori pe suprafața apei, ori pe suprafața canalelor, astfel încât să avem o energie ietfină și verde cu care să putem împinge apa unde este nevoie. Costul cel mai important pentru apă nu este apa în sine, ci costul energiei electrice, care este foarte ridicat”, ne-a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

După ce au fost parcurse toate standurile companiilor prezente, au fost susținute discuții pe marginea unor subiecte de interes, cum ar fi problema arendei, legea vânzării terenurilor, proiectul de modificare a Codului Civil (în prezent blocat la Comisia juridică), practicile comerciale neloiale, despre „trenul pierdut” al reabilitării sistemului de irigații, despre sectorul zootehnic, noutățile legate de noua politică agricolă comună, despre Planul Național Strategic și Planul Național de Redresare și Reziliență, și nu în ultimul rând despre cultura de  porumb și despre export, care rămâne calea cea mai simplă de valorificare a producției la ora actuală în România.

„Potențialul este foarte mare de a obține producții mult mai mari în România și trebuie să încurajăm această producție primară extraordinar de importantă. Este o cultură care reprezintă materie primă pentru sectorul zootehnic și pentru procesare în diverse industrii și trebuie să fim mândri că România poate să producă cereale, poate să producă foarte mari cantități, că putem să exportăm pe piețe unde am devenit un jucător tradițional și să încurajăm în același timp procesarea. Este foarte important să se dezvolte acest sector al zootehniei și al procesării în România, dar fermierii trebuie să producă mai bine și mai mult în continuare și trebuie felicitați pentru lucrurile extraordinare pe care le fac în producția primară de cereale”, a transmis Alina Crețu, director executiv al APPR.

Totodată, Cristina Cionga, expert în afaceri europene și reprezentant al fermierilor atât la nivel național cât și la Bruxelles în ceea ce privește lobby-ul în interesul fermierilor, a vorbit celor prezenți despre noutățile în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună, care va pune accent pe o politică agricolă mai verde, mai echitabilă, mai simplificată, mai flexibilă și adaptată nevoilor statelor membre.

„Se vorbește în ultima perioadă de sustenabilitate ecologică, dar nu prea se ia în calcul și sustenabilitatea economică sau socială”, remarca Cristina Cionga în cadrul expunerii sale.

De asemenea, s-a vorbit despre digitalizare și despre existența unei platforme informatice prin intermediul căreia fermierii vor putea să-și optimizeze input-urile. S-a discutat și despre problemele întâmpinate anul trecut, când seceta a făcut ravagii, iar pandemia a îngreunat și mai mult toată activitatea fermierilor, despre PNRR și legislația necesară care să permită accesul la aceste fonduri, despre neincluderea irigațiilor în acest plan „așa cum și-ar fi dorit agricultorii”, din cauza „lipsei de asumare a omului de stat, a omului politic și a altor reprezentanți”, despre necesitatea unui program cu privire la modernizarea îmbunătățirilor funciare, dar și despre speranța acestora, ca măcar „în ultimul ceas” se vor găsi fonduri pentru această componentă importantă, de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.

Discuțiile au mers și către necesitatea generării unor dezbateri pe zona ecoschemelor și despre capacitatea fermierilor români de a accesa toate fondurile europene care vor fi puse la dispoziție, despre necesitatea inițierii unor simulări referitoare la plata redistributivă, despre susținerea cu adevărat a zootehniei, discuțiile mergând și spre alte zone de interes pentru fermieri.

„Îmi doresc să avem o Politică Agricolă Comună pe care să o înțelegem, care să fie sustenabilă și să ne mențină fermele profitabile. Îmi doresc ca această politică agricolă să fie simplă, clară, iar legislația care ne guvernează activitatea să fie de asemenea simplă și clară și să putem ca măcar înainte să o aplicăm să o înțelegem fiecare dintre noi”, a concluzionat Nicolae Sitaru.

Sărbătoarea agricultorilor, organizată ca răsplată a unui an de muncă, s-a încheiat cu momente de muzică și dans, oferite de formația Balada, dar și cu o masă tradițională, în meniu existând, pe lângă binecunoscuta mămăligă, fursecuri cu mălai.