Există, la unele primării, titulari de contracte care sunt niște escroci
Luni, 4 martie, la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” s-au desfăşurat consultări cu primarii localităţilor din județ, întâlnire organizată de către Consiliul Judeţean Ialomiţa împreună cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice, pentru realizarea procedurii de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2013 din competenţa Consiliului Judeţean.
În cadrul consultărilor, primarii au prezentat cereri scrise pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, cât şi pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor, prezentând totodată o serie de probleme cu care se confruntă.
„Tensiunile create de impredictibilitatea finalizării unor obiective din programul de investiții al fiecărei unități administrativ teritoriale sunt reale, normale și vin dintr-o exasperare a ceea ce toți am auzit, fie din palierul politic, fie cel administrativ. Noi avem satisfacția de a fi avut o poziție corectă în ceea ce privește principiul concentrării vizavi de predictibilitatea angajamentelor și mai ales de rigoarea cu care puținii bani existenți la nivelul acestui județ se cheltuie pentru ca responsabilitățile date de lege să fie îndeplinite și pentru ca standardele de cost să fie respectate”, declara Silvian Ciupercă, președintele Consiliului Județean Ialomița, în cadrul unei conferințe de presă.
Pe parcursul discuțiilor cu primarii a existat o serie de nemulțumiri cu privire la lipsa fondurilor necesare demarării unor proiecte, la datoriile existente și imposibilitatea de a le plăti, dar și legate de personalul insuficient.
De asemenea, sunt foarte multe primării care, deși au datorii, angajează lucrări fără să aibă bani prevăzuți în acest sens, fapt ce contravine legii.
Deși reprezentanții Finanțelor Publice nu pot controla contul de execuție bugetară al Unităților Administrativ-Teritoriale, această responsabilitate revenind Curții de Conturi, aceștia efectuează un control pentru verificarea arieratelor pe Ordonanța 3/2013, respectiv acordarea unor împrumuturi din contul curent al Trezoreriei.
Controlul va fi finalizat pe 20 martie, până atunci verificându-se datoriile restante, cele peste 90 de zile și sub 90 de zile, și contractele aferente.
Potrivit Ordonanței 3/2013, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice de subordonare locală care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, au obligaţia diminuării volumului acestora cu cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013, în caz contrar sistându-li-se alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Primăriile pot, însă, solicita de la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 29 martie 2013, contractarea de împrumuturi din vărsăminte din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani, în limita sumei totale de 800.000 mii lei.
Reprezentanții C.J. susțin că există situații în care previziunea veniturilor bugetului unei localități să fie depășită de realitate, iar gradul de colectare să fie mai mic față de cel prevăzut, (cel mediu fiind de 69%). În concluzie, angajează cheltuieli la nivelul a ceea ce a previzionat că va încasa, acele încasări nu au existat, și de aici a pornit tăvălugul datoriilor.
Este posibil, de asemenea, să existe arierate care nu au motivații legale și obiective, iar acelea vor fi descoperite de Curtea de Conturi la momentul oportun, dar și situații în care deși au bani în cont, înregistrează arierate. Potrivit reprezentanților Trezoreriei, există 21 de primării care au arierate, dintre acestea 15 fiind pe programe naționale.
În cadrul întâlnirii, autoritățile județene au solicitat primarilor să prezinte, pentru echilibrarea bugetului, ce programe și proiecte au în derulare, cu cine au contracte de finanțare, de proiectare și execuție, modul cum se derulează acestea, ce plăți au fost făcute etc.
În acest context, președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă, a declarat că există titulari de contracte pentru diverse lucrări sau servicii care sunt niște escroci, pentru că nu au în spate niciun fel de logistică.
În altă ordine de idei, pentru că edilii au reclamat că în primării există un număr mic de personal față de necesar, reprezentanții CJ susțin că au trimis la Agenția Funcționarilor Publici un material în care era pus accentul și pe modalitățile de angajare și promovare a funcționarilor dar și pe deblocarea posturilor.
Trebuie menționat și faptul că au apărut modificări importante la legea bugetului de stat, legea finanțelor publice locale, dar și în ceea ce privește reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie.
Pe scurt, putem spune că în anul 2013, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor finanţa cu prioritate acele lucrări de investiţii/activităţi noi sau în continuare, aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, interzicându-se finanţarea lucrărilor de investiţii noi dacă nu sunt asigurate surse de finanţare sau dacă pentru cele aflate în derulare s-a depășit termenul de punere în funcţiune din cauza neasigurării sursei de finanţare.
De asemenea, Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor să asigure achitarea plăţilor restante, precum şi a plăţilor restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale. O parte din sumă, respectiv 20%, se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.