Fostul premier Dacian Cioloș, președintele Plus (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate), s-a aflat miercuri, 3 aprilie, în județul Ialomița, la o societate agricolă din Perieți, pentru a sta de vorbă cu doi fermieri ialomițeni, Costandache și Sitaru, despre problemele din agricultură.

Dacian Cioloș a vorbit despre necesitatea înființării unei burse de cereale, despre vestitele „aprozare”, despre desfacerea produselor și depozitare, despre viitorul politicii agricole comune, gestiunea riscului, despre prețurile de pe piața cerealelor, despre regulile și restricțiile diferite impuse României în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, relația cu traderii, dar și despre irigații și problematica din acest an. Mai precis, faptul că anul acesta se intră cu o rezervă foarte mică de apă în sol, iar culturile sunt deja afectate și de temperaturile foarte scăzute.

Despre irigații, atât de necesare, s-a vorbit, însă, cel mai mult. Din păcate, de prea multe ori agricultorii așteaptă salvarea din cer, însă lipsa ploilor îi pune și mai mult în dificultate pe mulți dintre ei. Despre repunerea în funcțiune a vechilor sisteme de irigații, Nicolae Sitaru spunea că la ora actuală s-a început un fel de „heirupism” exagerat, în condițiile în care canalele de aducțiune sunt sub orice critică, alegându-se de fiecare dată soluții „low-cost”, care nu sunt trainice. De asemenea, a vorbit despre comasarea terenurilor, dar și despre legislația care nu îi permite să aducă apa din canalele de irigații din cauza refuzului celorlalți proprietari de a trece țevile pe proprietățile lor.

Dacian Cioloș a adus în discuție și o propunere care este trecută în programul electoral, referitoare la vânzarea terenurilor agricole. Acesta dorește modificarea, la nivel european, a regulilor, în așa fel încât România să aibă o politică funciară proprie legată de vânzarea terenurilor.

„Eu aș merge pe ideea că terenurile agricole nu sunt doar o marfă care poate fi comercializată conform regulilor pieței comune, ci sunt și bunuri de patrimoniu. Pentru că investești în ele, îți investești economiile, transmiți pământul moștenire, de la o generație la alta, și atunci ar trebui să avem reguli în care să ai o succesiune de drepturi de preempțiune atunci când se vinde terenul. În primul rând, localnicii, pe urmă cei care îl lucrează, tinerii, pe urmă statul, și după aceea unul care vine din exterior, care îl cumpără să îl speculeze. Asta presupune să creăm condițiile ca terenurile să poată fi valorificate. (…) Am început să studiez chestiile astea de pe vremea când eram comisar, în ultimii ani. Primul răspuns a fost că nu se poate pentru că avem regulile europene ale pieței comune. Și când am introdus noțiunea asta, de element de patrimoniu, plus de marfă, au spus că trebuie tratată altfel. Asta aș vrea să introducem acum, prin Parlamentul European, solicitarea asta, Comisiei Europene. Numai că nu este suficient, pentru că la noi așa este. Vine o lege din asta care impune o restricție, suntem bucuroși că nu mai cumpără străinii. Dar nu am rezolvat nimic dacă nu punem noi o politică funciară”, a declarat Dacian Cioloș.

Președintele Plus a abordat și teme politice, mai ales că luna viitoare au loc alegeri pentru Parlamentul European, fiind de părere că modalitatea cea mai eficientă de a afla problemele oamenilor este să te afli mereu în mijlocul lor.

Dacian Cioloș a mai vorbit și despre faptul că Plus nu dorește să scadă pensiile și salariile, că în administrația publică este nevoie de profesionalism și nu de politizare și mizează pe garanția unei cariere în urma depolitizării. De asemenea, promite că vor veni cu măsuri de stimulare a economiei, a antreprenoriatului și, implicit, a investițiilor, pentru ca pensiile și salariile să fie plătite cu bani produși de români și nu din împrumuturi.

În schimb, Dacian Cioloș nu a riscat vreun pronostic vizavi de prezența la vot la alegerile europarlamentare, însă spunea că 40% ar fi ideal.

„Cu cât prezența la vot va fi mai mare, cu atât și rezultatul nostru va fi mai bun. De asta sunt convins”, afirma Cioloș, care se bazează atât pe membri, cât mai ales pe susținători, acei oameni care nu vor să se înscrie în partid „de frică” să nu-și riște afacerile, serviciul…