Ialomița: Arii protejate scoase la „licitație”

arii protejate ialomitaCoridorul Ialomiței, Sărăturile de la Gura Ialomiței, Câmpia Gherghiței, Balta Tătaru, aria Grindu-Valea Măcrișului vor putea fi preluate în administrare sau custodie

În județul Ialomița există 18 arii protejate, de interes comunitar, dintre care 12 sunt arii protejate pentru avifaună și 6 de interes comunitar de tip SCI. De asemenea, există 7 arii de interes național și bunuri de interes național. Avem păduri de stejari seculari, de exemplu la Stelnica, unde în pădurea Canton Hățiș sunt stejari cu vârsta de până la 350 de ani și circumferințe foarte mari, avem la Alexeni un stejar secular, la Slobozia, în curtea școlii nr. 3 doi stejari de peste 250 de ani și un arbore de Ginkgo Biloba în fața Centrului Cultural, declarat pentru specie nu pentru vârstă, la Fetești există un arbore de lalea, la Maia, două exemplare de Sophora Japonica și un platan secular și multe lacuri și păduri.

Acum, cinci dintre ariile protejate vor putea fi administrate sau luate în custodie, odată cu deschiderea celei de-a V-a sesiuni de depunere a dosarelor în vederea preluării în administrare/custodie a ariilor naturale protejate de interes național și comunitar.

În județul Ialomița, pe lista celor scoase la „licitație” există și coridorul Ialomiței, care se va atribui în administrare unei structuri speciale create în acest sens. Coridorul Ialomiței are 26.000 de hectare, este cea mai mare arie protejată din județ, pornește din Prahova și ajunge până la vărsarea râului Ialomița în Dunăre. Această arie protejată se desfășoară pe 72% din teritoriul județului nostru, diferența fiind în Prahova. Trebuie menționat că la pachet cu coridorul Ialomiței intră și pădurea Alexeni.

De asemenea, în județul Ialomița mai există alte patru arii protejate care vor fi atribuite în custodie.

Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, cu o suprafață de 3.449 de hectare, 95% aflându-se pe teritoriul județului Ialomița, iar 5% în Brăila, se vor atribui împreună cu anumite părți din situri de importanță națională cu care se suprapun, respectiv Berteștii de Sus-Gura Ialomiței și Mihail Kogălniceanu-Gura Ialomiței.

O altă arie protejată care va fi atribuită în custodie va fi Câmpia Gherghiței (55% pe teritoriul județului Ialomița), care se desfășoară pe teritoriul localităților Jilavele, Adâncata, Armășești, și doar 1% pe Bărbulești.

O altă arie este Grindu-Valea Măcrișului, cea mai mare suprafață fiind în localitatea Valea Măcrișului (44%), restul pe Grindu și Gârbovi.

De asemenea, este scoasă spre custodie Balta Tătaru, cu o suprafață de 9.981 hectare, doar 14% fiind pe teritoriul județului Ialomița, restul fiind în Brăila.

Silvia Mihai din cadrul APM Ialomița susține că pentru trei dintre ariile ce vor fi preluate în custodie dosarele vor fi depuse la APM București, exceptând Balta Tătaru, unde dosarul va fi depus la APM Galați, iar pentru administrare (coridorul Ialomiței), dosarul va fi depus la Ministerul Mediului. Aceste arii au fost declarate ca fiind protejate în anul 2011.

Pentru a putea administra o arie protejată solicitantul trebuie să aibă personalitate juridică, să fie eligibil pentru administrare, respectiv să aibă capacitatea tehnică necesară, capacitate științifică, studii etc și capacitate financiară. Administrarea și custodia vor fi pe 10 ani.

La ora actuală, lacurile Amara și Fundata sunt preluate în custodie de către primării, de asemenea mai există un custode la Strachina (Societatea Ornitologică Română) și pe Grădiștea-Căldărușani-Dridu.