Mafia cărnii. 160 de percheziții în Ialomița și alte județe, într-un caz de corupție și evaziune fiscală
Vezi cum funcționa mafia cărnii.
În cursul dimineții au avut loc 160 de percheziții domiciliare la sediile unor firme și locuințe din București și din județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție desfășoară cercetări într-o cauză penală complexă privind infracțiuni de corupție și evaziune fiscală care implică un mare număr de persoane constituite într-un grup infracțional organizat.
În cursul dimineții au loc 160 de percheziții domiciliare la sediile unor firme și locuințe din București și din județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița.
Cauza vizează activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili, angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.
Dintre persoanele implicate, față de un număr de peste 50 s-a dispus începerea urmăririi penale.
Prejudiciul estimat în cauză este de aproximativ 50 milioane euro.
La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA) precum și de angajați ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Inspectoratului General al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Administare Fiscală (ANAF).
În cauză, procurorii beneficiază de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.
UPDATE: Procurorii DNA au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) autorizarea efectuării unor percheziţii domiciliare la două locaţii şi la locul de muncă unde îşi desfăşoară activitatea un procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (şef birou).
La data de 27 octombrie 2013, CSM a avizat efectuarea perchezițiilor, având în vedere că procurorul în cauză este suspectat în legătură cu infracțiuni de trafic de influență în formă continuată în favoarea unor reprezentanți ai societăților comerciale cercetate pentru evaziune fiscală.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au făcut demersurile necesare pentru identificarea bunurilor mobile și imobile, astfel încât să fie aplicate măsuri asiguratorii.
La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de angajați ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Inspectoratului General al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), precum și de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA).
În cauză, procurorii beneficiază de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.
Cum funcționa mafia cărnii?
Din rezoluţia de începere a urmăririi penale au rezultat date şi indicii temeinice că persoanele suspectate coordonau o reţea infracţională ce viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist. În cadrul acestuia erau utilizate societăți comerciale de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau și care derulau operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.
Fiecare persoană din cadrul grupului avea atribuții bine determinate:
- unii dintre suspecţi aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă
- alţi suspecţi aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor străini în vederea plasării acestora ca asociați în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alţii aveau atribuţii pe linia racolării cetățenilor români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani
- alţi suspecţi erau implicaţi în reprezentarea firmelor fantomă înfiinţate în relația cu autoritățile fiscale şi în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine (ex:prin muşamalizarea controalelor fiscale, prin neefectuarea controalelor fiscale)
- unii dintre suspecţi au intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuţii în verificarea firmelor şi s-au implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă
- alţi suspecţi aveau atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă
- alţi suspecţi au coordonat operațiunile de transport şi au menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare
Din documentul mai sus menţionat a mai rezultat că membrii grupării desfășurau activităţi având ca scop principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidenţiate cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale ori erau evidenţiate alte operaţiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.
Membrii reţelei au derulat operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ş.a.), în care au fost implicate societăţi comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile.
Astfel, aceștia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operaţiunile ar fi fost susţinute şi prin realizarea de tranzacţii bancare în „buclă” . În realitate operaţiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăţilor în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea iniţiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.
De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe şi impozite, impus de legislaţia financiară a statului român, reprezentanţii societăţilor menţionate recurgeau la „reglarea” balanţei de TVA sub forma corelării valorii achiziţiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăţi comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuşi.
Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.
Mai multe detalii despre caz:
