Nicolae Sitaru este președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România din anul 2009, dar și om de afaceri în domeniul agricol. Este un om pe cât de modest în ce-l privește, pe atât de implicat în problemele majore ale agriculturii românești. Atât din postura de președinte al LAPAR cât și din fruntea societății agricole pe care o are, a dus o politică a pașilor mărunți dar siguri, cu multă muncă, investiții, gândire de perspectivă și speranța unui an agricol bun.Consideră că în agricultură nu mori de foame, însă dezaprobă practicarea unei agriculturi de subzistență. Și-ar dori să vadă și în România toate pământurile lucrate, agricultorii să investească în tehnologii care să le asigure producții bune, dar și rezolvarea de către forurile superioare a unor probleme care îi împiedică pe agricultori să progreseze, una dintre acestea fiind legată de irigații.

Reporter: De unde această implicare în agricultură? De unde a pornit totul? Există o tradiție în familie sau pur și simplu ați văzut că vă place să încercați?

Nicolae Sitaru: Cred că are legătură și cu familia, dar practic, meseria pe care am învățat-o a fost legată de agricultură. Activitatea în domeniul privat am început-o în 1993, cu un magazin de piese, tractoare și mașini agricole. În 1994, am părăsit locul de muncă de la stat. Dedicându-mi tot timpul afacerii mele, a trebuit să mai fac ceva, iar cea mai apropiată meserie și cea mai la îndemână era agricultura, specifică județului nostru.

Reporter: Câți ani v-au trebuit să vă diferențiați de ceilalți din domeniu, să performați, să faceți din firma dumneavoastră una de top?

N.S.: Niciodată nu poți spune că ești firmă de top. În ultimii ani, mai exact de la integrarea în Uniunea Europeană, subvențiile stabile (chiar dacă ele au fost mai mici decât cele din Uniune) s-au cunoscut, iar fermele, printre care și a mea, au început să se dezvolte cu o viteză mai mare. În toate fermele în care intrați acum, veți putea vedea o schimbare radicală în ultimii patru ani. Vorbesc de oamenii care s-au ținut de treabă, care au făcut ceva, nu peste tot.

Reporter:  Sunteți, în prezent, și președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Ce schimbări majore ați adus de când sunteți în această funcție?

N. S.: Nu aș spune că este numai meritul meu. Am găsit ușa deschisă la Ministerul Agriculturii, având acolo un partener care îmi este și prieten și fost colaborator, pe Adrian Rădulescu, și mai nou pe domnul Tabără. Împreună am reușit ca, anul trecut, să reducem subvenția la motorină la 21 de euro, ceea ce a fost o realizare foarte mare, iar cea de-a doua realizare care cred că a fost și a noastră, datorită presiunii pe care am făcut-o asupra Ministerului, a fost că subvențiile s-au plătit mai repede ca de obicei. Și nu aș zice ultima, presiunea exercitată în mod constant a fost că la un moment dat Ministerul Agriculturii și Guvernul vroiau ca anul trecut să nu mai plătească nici un leu din PNDC, dar până la urmă s-au plătit cei 50 euro, care a însemnat foarte mult pentru fiecare agricultor. Dar, repet, nu este numai meritul nostru, ci și al ministrului agriculturii.

Reporter: Este de notorietate faptul că avem foarte mulți ialomițeni cunoscuți la nivel național, în funcții destul de importante, de la parlamentari, lideri de sindicat dar și președinți de ligi și asociații naționale din domeniul agriculturii, așa cum este și cazul dumneavoastră. Credeți că ialomițenii sunt mai deștepți decât alții sau au vrut doar să se implice? Cum au ajuns ei mai vocali decât alții din alte județe?

N. S.: Acum să vă spun un lucru. În fruntea organizațiilor profesionale, în general sunt oameni care au vrut să se implice și care au găsit timpul necesar să facă – și trebuie menționat – muncă voluntară. Dar unul dintre avantajele pe care cei din Ialomița l-au avut față de ceilalți, a fost distanța mică față de București. Probabil că erau și alții mai buni ca noi, dar faptul că noi am fost mai aproape, mai accesibili, a fost un atuu care a contat. În toată țara sunt oameni buni, poate mai buni ca noi, dar trebuie să fie cineva care să vrea și poate să ducă această muncă. Nu cred că suntem mai deștepți ca alții. Suntem doar mai aproape de București.

Reporter:  Ați încercat în ultimii ani să aduceți în județul Ialomița diverse personalități, specialiști de marcă din domeniul agriculturii, printre ei aflându-se comisarul european pe agricultură, Dacian Cioloș, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, și fostul secretar de stat Adrian Rădulescu. Ați reușit să faceți și o zi a porumbului, anul acesta fiind la a doua ediție.

N.S.: Da, mai precis pe 15 septembrie. Am încercat să promovăm această cultură, porumbul. Trebuie să aducem în atenția agricultorilor o cultură care a fost oarecum dată la o parte, suprafețele reducându-se destul de mult. Porumbul, după părerea mea, este cea mai rentabilă cultură, iar agricultorii ar trebui să se uite la ea cu toată încrederea și tot interesul pentru că se câștigă din porumb mult mai bine din alte culturi. Iar prețurile din ultima perioadă o face să fie o cultură de top în zona noastră. Și anul acesta, la cea de-a doua ediție, l-am invitat pe domnul ministru Tabără, care a confirmat participarea. Să sperăm că va veni, că va fi o zi bună, iar evenimentul va fi bine mediatizat pentru ca oamenii să înțeleagă faptul că agricultura făcută în condiții de performanță poate fi eficientă și poate da nădejde atât fermierilor cât și celor de pe lângă ei.

Reporter: Se zvonește în ultima perioadă că unii agricultori ar dori schimbarea ministrului Tabără, agreat în această funcție fiind Adrian Rădulescu.

N. S.: Nu… Nu agricultorii schimbă miniștri. Sigur că Adrian Rădulescu a fost aproape de noi și probabil că va veni și lui rândul acolo. Domnul Tabără, chiar dacă am vrea să fie un pic mai dinamic, în sensul că există unele promisiuni în stare latentă, și am vrea ca problema irigațiilor să fie prioritară și să o readucă în atenția guvernului, dar nu numai în atenție ci să și înceapă de undeva în refacerea acestor sisteme, pentru că deocamdată vorbim vorbe, eu cred că stabilitatea în fruntea unui minister este extrem de importantă. Iar faptul că în ultimii 20 de ani am avut vreo 20 de miniștri ai agriculturii, nu ne-a făcut bine deloc. Domnul Rădulescu e tânăr, poate fi ministru mai încolo. Eu cred că ar fi bine să-și termine mandatul domnul Tabără și să înceapă ce a promis.

Reporter: Cum sunt producțiile anul acesta?

N.S.: Anul agricol e bun, a debutat cu o producție de grâu bună, rapița a rămas de asemenea o cultură destul de bună, orzul la fel, floarea soarelui mai bună decât de obicei, și probabil că și porumbul va fi la fel. De asemenea, prețurile au fost aproape cele așteptate, și spun aproape pentru că niciodată prețurile nu vor fi la nivelul așteptărilor agricultorilor. Așa suntem noi, agricultorii, ne dorim întotdeauna și producții mai mari și prețuri mai bune.

Reporter: Dacă ați avea informații că în următorii trei ani, din diverse cauze, producțiile nu vor fi cele sperate, ba chiar veți merge în pierdere, veți continua afacerea?

N.S.: Deja ești captiv, nu poți face altceva. Iar toți banii tăi au intrat acolo, ai cumpărat tractoare, mașini agricole. De mâncat, tot trebuie să mâncăm. Vom găsi soluții. Nu există o civilizație fără mâncare. Nu vom avea încotro. Și nu vom muri de foame. Întotdeauna au existat ani de secetă, ani cu prețuri proaste, au fost și ani buni, dar una peste alta, cei care și-au văzut de treabă au mers înainte iar cei care nu prea, au mers cam zgâriat așa, dar agricultura este și trebuie să fie o afacere serioasă, sănătoasă și din care trebuie să ne asigurăm hrana.

Reporter: Deși sunteți consilier județean și reprezentați în acel for un partid politic, nu v-am văzut implicat în acțiunile politice. Care este explicația?

N.S.: Înainte de a fi ales președinte, am promis organizației că dacă voi fi ales mă voi retrage din toate funcțiile politice deținute. Este o explicație logică, pentru că organizația noastră s-a vrut și se vrea în continuare fără implicații politice și ne ținem deoparte de orice fel de influențe politice, chiar dacă eu  sau alți colegi suntem simpatizanți ai unor partide politice. Noi avem o singură politică – politica agricolă comună și trebuie să ne vedem de ea. Evident, fiecare în zona sa de influență trebuie să aducă în atenție problemele cu care se confruntă agricultorii și să găsească rezolvarea acestor probleme.

Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii românești?

N.S.: Părerea mea este că agricultura va avea viitor și că activitatea agricolă va fi una de succes, pentru că producțiile agricole au acum două destinații foarte mari: hrana și energia. Și de una și de alta e nevoie în fiecare zi. Și oricâte producții s-ar face, tot nu ajung. În mod normal, pământurile nelucrate ar trebui să dispară, ceea ce se întâmplă deja în anumite județe, și de asemenea pământurile prost lucrate. Ar trebui ca în câțiva ani să vedem și noi câmpurile noastre ca acelea din Vest. Când vor fi toate acestea rezolvate, veniturile agricultorilor vor fi bune iar oamenii vor fi mai pricopsiți, mai avuți față de alte județe.

Reporter: Mesajul dumneavoastră pentru agricultori care ar fi?

N.S.: În primul rând, să fie mai atenți la ceea ce fac în câmp, pentru că una este să faci două tone de grâu și alta este să faci șapte. Din punct de vedere financiar, este cu totul și cu totul altceva, la toate producțiile. Agricultorii sunt mult prea diferiți în acest moment, în sensul că unii aplică niște tehnologii minime numai ca să ia subvențiile iar unii aplică tehnologii de vârf și câștigă bani. I-aș sfătui pe toți să fie atenți și să câștige bani. Nu să treacă timpul pe lângă ei degeaba. Că depinde de ei. Iar dacă fac prost de ani de zile, i-aș sfătui să se lase, dacă nu vor să învețe.