Legile educației, transportul elevilor, siguranța în școli, abandonul școlar, analfabetismul funcțional au fost doar câteva dintre subiectele abordate joi, 9 februarie, de reprezentanți ai Uniunii Salvați România (USR), filiala Slobozia, alături de parlamentari și alți lideri ai partidului, profesori, elevi, în cadrul dezbaterii cu tema „Educația în pană. Cum o repornim?”

În cadrul unei conferințe de presă, susținută la noul sediu al partidului din Slobozia, strada Vasile Alexandri, reprezentanții USR au precizat că necesitatea desfășurării unor dezbateri vine „în contextul actual, în care Legile Educației circulă pe surse, iar transparența lipsește cu desăvârșire”.

Totodată, aceștia au dorit să se asigure că prioritățile USR de modificare a noilor legi ale educației sunt armonizate cu cele ale actorilor relevanți din România.

„Un pachet de legi de o astfel de importanță necesită dezbatere și soluții corecte, deoarece viitorul copiilor noștri este în joc. Datoria noastră, a tuturor, este ca legile ce vor fi votate în Parlament să urmărească interesul elevilor și obținerea unui sistem performant de învățământ”, au precizat reprezentanții USR.

La conferința de presă au participat deputatul USR Denisa Neagu, secretar în comisia pentru industrii și servicii, membru în comisia pentru antreprenoriat și turism, Corina Atanasiu, coordonator Programul de Dezvoltare Locală și responsabilă cu politicile publice în educație – Departamentul de Politici Publice al USR, secretar de stat în guvernarea USR la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, senatorul USR Silvia Dinică, Alexandru Horhocea, președintele USR Slobozia, Octavian Săvoiu, președintele USR Ialomița.

Corina Atanasiu a mai fost prezentă în Slobozia, atunci când se dezbătea prima variantă a pachetului de legi ale educației (pe timpul ministrului Câmpeanu), declanșând o campanie legată de salvarea liceelor tehnologice, unele dintre amendamentele promovate fiind preluate în noile pachete de legi.

„Din nou, acum, sunt atâtea probleme și atâtea discuții în spațiul public, plecând de la secretizarea pachetelor de legi și vă spun sincer că am citit trei versiuni ale pachetului de legi, și am ajuns să le citesc cu funcția „Compare” din Word, pentru că au venit din surse diferite și trebuie să vedem care sunt diferențele dintre ele, să putem să avem niște propuneri constructive (…) Noi nu avem nevoie de un nou pachet de legi. S-a vorbit mult în spațiul public despre noul pachet de legi și PNRR. PNNR nu ne obligă să avem un nou pachet de legi. Firește că banii, cele 3,6 miliarde de euro, ar trebui să se regăsească în investițiile în educație. Acești bani sunt condiționați de niște modificări legislative, pe care Guvernul și le-a asumat în 2021 că o să le parcurgă. Dar de la acele modificări legislative, care sunt punctuale și care privesc diferite probleme din sistem, și până la a veni cu șenilele peste 3 milioane de copii și să schimbi dintr-o dată tot, e diferență foarte mare. O altă problemă esențială în construcția acestui pachet de legi este că nu s-a măsurat nimic. Deci nu știm ce nu merge și nu știm de ce trebuie să schimbăm. Am ajuns să schimbăm inclusiv Evaluarea Națională care, de bine, de rău este un sistem rodat, care asigură atâta entitate cât poate să genereze sistemul nostru de educație și iată venim să schimbăm și să dublăm sistemul, să dublăm numărul de examene, să punem o presiune suplimentară pe copiii noștri. Este inadmisibil. (…) Acum, noi, ca țară, avem alte priorități. Prioritățile noastre acum sunt măsurile legislative din PNRR și cheltuitul banilor din PNRR. Și vă dau un exemplu. Acum avem în implementare PNRAS, programul național de reducere a abandonului școlar, care a fost jalon anul trecut, cred că în trimestrul I, și deși contractele trebuiau semnate atunci, ele au fost semnate abia în septembrie. PNRAS are o alocare de 600 de milioane de euro, cea mai mare alocare pe un program național care vizează reducerea abandonului școlar, pe care România l-a avut până acum. Nu am avut niciodată o investiție atât de mare pe reducerea abandonului școlar și avem o problemă reală în această zonă. Deci noi trebuie să avem ținte reale, abandonul școlar, analfabetismul funcțional, nicidecum să improvizăm noi probe la Bacalaureat sau la Evaluarea Națională. Discutăm discuții ca să ne aflăm în treabă, de tipul câte zile are anul școlar, când să poziționăm vacanțele, mai vine câte un patronat care ne trimite la ski când nu este zăpadă afară… Deci sunt perdele de fum care maschează adevăratele problemele ale sistemului. Noi trebuie să ne canalizăm eforturile în viitorul apropiat pentru a cheltui acești bani. S-au cheltuit până acum doar 3% din PNRAS ”, a transmis Corina Atanasiu.

Corina Atanasiu a mai vorbit și despre „stratul de birocrație pe care statul îl adaugă peste altă birocrație”, ajungându-se ca banii să fie blocați în final. La ora actuală, banii, susține dumneaei, sunt blocați de Inspectoratele Școlare, deși acestea nu au niciun rol contractual. Acestea decid care costuri sunt bune și care nu sunt, în loc să lase unitățile de învățământ să decidă.

Nu în ultimul rând, susține Corina Atanasiu, în perioada 2015 – 2018 abandonul școlar a fost în scădere la nivel național cu 3%, ca urmare a implementării unui program, ulterior situația dereglându-se în timpul pandemiei, dar mai ales post-pandemie.

„În momentul acesta, dacă punem laolaltă abandonul școlar și analfabetismul funcțional, în zonele de analfabetism funcțional cele mai dificile, noi practic pierdem un copil din doi. Gândiți-vă că deja numărul de copii este în scădere, iar din aceste generații, noi ne permitem luxul să pierdem un copil din doi. Oglinda adevărului va fi în 2030, când „decrețeii” vor ieși la pensie, iar noi vom avea un angajat la trei pensionari. Și atunci va începe sărăcia. Noi nu ne dăm seama acum, dar copiii aceștia sunt extrem de valoroși. Fiecare în parte. Noi din acești copii trebuie să facem rachete spațiale. Copiii aceștia trebuie să practice ocupații atât de înalte, înalt valorizate, cu o valoare adăugată atât de mare încât prin taxele lui să poată susține trei pensionari. De aceea ne luptăm pentru fiecare copil și a fost un efort imens să convingem Comisia Europeană să avem acești 600.000 de euro pentru reducerea abandonului școlar. În nicio țară nu vei găsi un program de acest gen în PNRR. (…) Noi suntem pe muchia prăpastiei și suntem, atât demografic, educațional, cât și social într-o criză reală de care nu ne dăm seama, iar la nivel de politici publice nu vedem nimic. Am încercat să forțăm politica publică prin PNRR (…) Din păcate, acum vor să renunțe și la multe dintre jaloanele din capitolul Educație din PNRR. (…) Mai sunt bani în sistem. Iarăși și aici sunt tot felul de probleme. Am adus 1 miliard de euro pentru dotările tuturor laboratoarelor de științe din România, pentru mobilier, pentru săli de sport, cabinete, ateliere.. Am adus bani. (…) Totul a fost foarte clar la început, dar știți cum este, diavolul stă în detalii. Au venit inspectoratele școlare și au început să îi oblige să-și uniformizeze proiectele pentru a le fi mai ușor la achiziții. Nu poți face asta, nu este ok varianta asta. Se pare că se vor pierde mulți bani pentru că se fac modificări substanțiale pe conceptul ăsta. (…) Sunt bani și pentru digitalizare în rândul cadrelor didactice și pentru formarea lor”, a mai spus Corina Atanasiu.

Senatorul Silvia Dinică susținea că USR a chemat-o pe doamna ministru Ligia Deca în Parlament pentru a explica tuturor „ce are de gând cu aceste legi”.

„Trebuie să ne spună dacă sunt perdele de fum, sunt metode de a abate atenția de la adevăratele probleme ale educației sau chiar are niște soluții gândite uitându-se la problemele sistemului. Răspunsul noi nu l-am auzit de la doamna ministru și nici de la echipa ei, pentru că până la urmă tot procesul este al unei echipe și am vrea să știm cine sunt oamenii care au lucrat pe aceste proiecte de legi, care în mod oficial nici nu există, ele au fost transmise pe surse și m-am gândit de multe ori că și asta este o metodă de a ține ocupată Opoziția. Hai să mai aruncăm niște versiuni ale proiectelor de lege în piață, iar tocilarii de la USR se vor grăbi să le compare și vor mai pierde două-trei săptămâni uitându-se la diferențele dintre ele. În schimb, nu vorbește niciodată doamna ministru despre problemele reale din Educație, despre rezultatele la simularea evaluării naționale, care sunt absolut crunte în mediul rural, ce deficit de profesori avem și cum plănuim să-l acoperim (…), despre abandonul școlar real. (…) Noi avem inițiative legislative care să modifice actualele legi ale educației (…), dar acestea sunt cu semnul întrebării, dacă se tot modifică legile educației”, a afirmat senatorul Silvia Dinică.

În schimb, deputatul Denisa Neagu a vorbit despre una dintre cauzele abandonului școlar, care nu este luată în serios: transportul elevilor din mediul rural către unități de învățământ din orașe, suportat financiar în mare parte de familiile elevilor.

Astfel că, reprezentanții USR au vrut să afle personal în ce condiții merg elevii și au călătorit cu autobuzul pe ruta Slobozia – Mărculești, discutând cu câțiva elevi navetiști.

„Biletul costă 7 lei un drum, deci 14 lei dus-întors. Am discutat cu câțiva elevi, care mi-au spus că dacă își fac abonament, prețul este de 10 lei pe zi, școala decontându-le doar 50 de lei. (…) Avem o decizie a CCR care spune că decontarea este neconstituțională, că elevii au dreptul să beneficieze de educație gratuit și ar trebui ca doamna ministru să vină cu o soluție și la această problemă, nu să încarce birocratic acest lucru și într-adevăr să privească problema transportului elevilor și din punct de vedere al abandonului școlar, pentru că este una dintre cauze”, a subliniat Denisa Neagu.

De asemenea, susțin reprezentanții USR, până și mecanismul prin care se decontau costurile de transport cu trenul „a fost stricat”, astfel că șansele de a reduce abandonul școlar sunt din ce în ce mai mici, dacă nu se fac presiuni și din partea societății, dar și a actorilor politici.

„Am înțeles faptul că la noi Consiliul Județean vrea să facă o prioritate din a-și construi un nou sediu, în condițiile în care alte consilii județene își reduc organigrama, în încercarea de a le face mai funcționale. În loc de digitalizare, de comprimarea aparatului administrativ, se dorește construirea unui spațiu mai mare, în care să încapă actualii angajați și probabil alții care vor fi angajați în viitor. În loc să sprijinim cu fonduri pentru decontarea integrală a transportului elevilor sau pentru alte și alte proiecte în zona educației”, a declarat Alexandru Horhocea, președintele USR Slobozia.

În schimb, Octavian Săvoiu, președintele USR Ialomița, susține că în cadrul organizației există un soi de „depresie”, dar nu din cauza colegilor, ci a „vremurilor pe care le trăim, unele triste, greu de suportat”.

Legat de educație, Octavian Săvoiu este de părere că există un cerc vicios în care educația din România se învârte, atât timp cât avem un sistem subfinanțat, subdimensionat, cadre didactice prost plătite, dar și multe cu un nivel de pregătire sub așteptări.

Acesta a subliniat că sistemul educațional din România trebuie cumva reformat din rădăcini, finanțat foarte bine, cadrele didactice să fie din ce în ce mai bine pregătite, examinate periodic, mai bine plătite dacă obțin performanță, iar elevii să aibă parte de o educație de calitate, reformată, mai aproape de realitățile noastre, mai aplicată, pentru ca acelor elevi să le fie drag să meargă la școală.