Luni, 23 noiembrie, PES Ialomița a organizat o dezbatere cu tema „Dialoguri europene – societatea civilă și stânga românească”, dezbatere inițiată de PES activist România.

Având un format interactiv, cei prezenți au căutat să identifice revendicările sociale ale populaţiei, să traducă mesajul mişcărilor sociale după evenimentul tragic de la Colectiv, dar şi să lanseze idei privind o mai bună conectare a stângii româneşti cu societatea civilă.

Participanții la dialog au reflectat împreună asupra evenimentelor care au avut loc în ultimele săptămâni, au discutat despre actul de guvernare, dar și despre politicile pe care le așteaptă de la o guvernare viitoare de stânga.

Din păcate, mai mulți reprezentanți ai societății civile, care s-au remarcat în ultima perioadă în stradă, la protestele desfășurate în Slobozia, nu au dat curs invitației, din diverse motive. Cu toate acestea, conferința a fost una dinamică, mesajele activiștilor PES, și nu numai, fiind de multe ori asemănătoare cu cele transmise în stradă.

„Concluziile acestei conferințe vor fi transmise atât către europarlamentarii care ne reprezintă, atât de stânga cât și de dreapta, dar și către cei din structurile vechi sau cele nou create”, afirma Adrian Mocioniu, cooordonatorul PES activist Ialomița.

Potrivit acestuia, mulți dintre tinerii care au ieșit în stradă în timpul protestelor post-Colectiv nu sunt mulțumiți de actualul context politic, iar revendicările lor nu se regăsesc în programul noului guvern.
Pe parcursul conferinței, Fundația Stânga Democratică, asociată PES, a prezentat 10 măsuri de stânga pentru dezvoltarea României. Conform experților FSD, aceste propuneri progresiste contribuie la protecția socială a cetățeanului român, oferă perspectivele unei dezvoltări sustenabile și asigură mecanismele democratice pentru creșterea accesului la spațiul public și cel politic.

Andra Sârbu, reprezentanta FSD, a vorbit despre un sistem sanitar de calitate pentru toți, modernizarea sistemului de educație publică, o reformă politică și electorală, modernizarea sistemului administrativ, un program național de infrastructură, despre schimbarea raporturilor de muncă, în principal despre modificarea Codului muncii, în sensul protecției mai mari pentru angajați și introducerea contractului colectiv de muncă la nivel național, protecția mediului și dezvoltare durabilă, printre care blocarea exportului de masă lemnoasă din România și înăsprirea condițiilor de exploatare, dar și refacerea zonelor despădurite, despre impozitarea profitului tuturor cultelor religioase și stoparea finanțării publice a tuturor cultelor religioase, despre Diaspora și sprijinirea predării limbii române pentru comunitățile românești din afara țării, dar și despre libertățile civile și de asociere.

Totodată, au fost prezentate promisiunile din 2012 ale Guvernului Ponta și realizările acestuia până în prezent.

„Trebuie să prezentăm aceste realizări, pentru că am înlocuit un guvern total funcțional, care și-a realizat mult mai devreme promisiunile, cu un guvern total experimental”, a mai spus Adrian Mocioniu.

Printre realizări se află reîntregirea salariilor, indexarea pensiilor, creșterea salariului minim, redeschiderea unor spitale, modernizarea de spitale și maternități, deblocarea posturilor din sănătate, creșterea investițiilor în infrastructura de sănătate, medicamente mai ieftine, sprijin pentru persoanele cu dizabilități, pentru agricultori, creșterea alocațiilor pentru copiii săraci și sprijin pentru familiile cu situație precară, scăderea TVA la alimente, scăderea ratei șomajului, absorbția de fonduri europene.

„Este legitim un guvern tehnocrat, în condițiile în care alegerile au generat o majoritate stabilă, confirmată în timp? Cred că fiecare dintre noi ne dorim ca votul nostru să fie luat în considerare (…) Avem în acest moment un guvern nelegitim”, sublinia coordonatorul PES.

Tinerii prezenți la dezbatere au discutat îndelung despre dorințele și rolul lor, în contextul politic actual, despre tensiunile și nemulțumirile create în PSD ca urmare a demisiei lui Victor Ponta, argumentându-și părerile în funcție de gradul de maturitate politică și personală, despre faptul că protestele post-Colectiv au fost într-o oarecare măsură legitime, fiecare om dorindu-și o viață mai bună, să-i fie respectate drepturile, să fie respectată legea, însă au admis că „aceste strigăte de nemulțumire au fost transformate, direcționate în alt sens”.

Astfel de dezbateri vor mai avea loc în perioada următoare, sperându-se ca societatea civilă să participe în număr cât mai mare și să-și expună ideile într-un cadru organizat, nu numai în stradă.