În cadrul programului anual de cercetări arheologice pluridisciplinare pe șantierele din județul Ialomița, în vara acestui an au fost reluate lucrările pe situl Săveni – La Movile.

Lucrările specifice de săpătură au scos la suprafață un mormânt de tip catacombă, o premieră pentru Câmpia Bărăganului, mormânt care adăpostea un schelet uman, de sex masculin, însoțit de un bogat inventar arheologic. „Este vorba despre un războinic scit, care a străbătut Câmpia Bărăganului cu aproximativ 2.500 de ani în urmă […]”

Inițial, primele indicii arătau că este vorba despre un complex funerar din epoca bronzului timpuriu, însă, pe măsură ce au continuat cercetările, încadrarea cultural-cronologică a descoperirii a fost schimbată. Astfel, după îndepărtarea materialului de umplutură, în catacomba propriu-zisă au fost găsite 16 vârfuri de săgeată de origine scitică, un cuțit cu lama scurtă din fier și mâner lung din os, de asemenea specific acestei populații, două fusaiole, toate alături de un schelet ce are în jurul gâtului un colan spiralat, cel mai probabil din bronz, precum și doi cercei.

 Aceste vestigii au dus la concluzia că este vorba despre un complex funerar din secolul al IV-lea î.Hr. „Este vorba despre un războinic scit, care a străbătut Câmpia Bărăganului cu aproximativ 2.500 de ani în urmă, cel mai probabil o căptenie, oricum un războinic important. Știm aceasta în urma modului în care a fost construit acest complex funerar – un puț de acces, trepte spre catacomba unde a fost depus trupul după deces. De asemenea, și inventarul arheologic amintit anterior ne determină să susținem ipoteza că avem de-a face cu un personaj cu influență al acelor vremuri din Băraganul ialomițean”, arată dr. Florin Vlad, managerul Muzeului Județean Ialomița și repsonsabilul știintific al lucrărilor arheologice de la „Săveni-La Movile”.

Izvoarele istorice atestă faptul că, începând cu secolul al VIII-lea î.Hr., sciții, o populație de sorginte răsăriteană, pleacă din zona Mării Caspice și se  stabililesc în zonele  nord-pontice, în Ucraina, Republica Moldova și România de astăzi. Grupul etnic din care face parte acest războinic este cunoscut sub numele de „grupul sciților de stepă cu morminte-catacombă”, întâlnit în secolele V-III î.Hr. în această parte a Europei.

Dr. Florin Vlad mai arată că „la întrebarea unde sunt așezările acestor războinici este mai greu de răspuns! Aceste populații, nomade, crescătoare de animale în principal, locuiau în căruțe, cu patru sau șase roti, așadar căruțe mari, trase de boi fără coarne, acoperite cu coviltire. Acestea erau compartimentate în două sau trei „camere”, unde își desfășurau activitatea femeile și copiii, bărbații deplasându-se călăre. Așa că așezările lor nu avem cum se le identificăm, însă le simțim prezența în acest spațiu geografic prin monumentele funerare, unele impresionante, cum sunt movilele  din zona Bărăganului Ialomițean și nu numai.”

Ca un arc peste timp, făcând un exercițiu de imaginație, putem afirma cu un grad mare de certitudine că sciții veniți în această zonă coabitau și chiar se amestecau cu geto-dacii, populația autohtonă din Băraganul acelor secole. Știm că acest lucru se întâmpla în Dobrogea, pe malul Pontului Euxin (denumirea romană a Mării Negre) din scrierile poetului latin Ovidiu, cel exilat la Tomis de împăratul roman Octavian Augustus (27 î.Hr.-14 d.Hr.). De altfel, împăratului roman Dioclețian (284-305), cu ocazia unei reforme administrative a imperiului, detașează teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră (Dobogea de astăzi) din provincia Moesia Inferioară și formează o provincie separată, cu numele de Sciția Mică (Scythia Minor), un alt indiciu clar al coabitării celor două populații – alogenii sciți și autohotnii geto-daci.

Revenind la situl arheologic „Săveni-La Movile”, amintim faptul că lucrările din vara lui 2023 au fost efectuate de o echipă de cercetare formată din dr. Florin Vlad – coordonator științific, drd. Simona Munteanu și muzeograf-arheolog Radu Coman, din echipa extinsă făcând parte dr. Cătălin Bem și dr. Cătălina Cernău. Aceștia au  beneficiat și în acest an de aportul unor oameni pasionați de istorie din partea comunității locale și a celor din zonă: Mariana Chiuchiu, Florica Răducan, Mihai Coman și Mihail Dinu, ultimii fiind elevi în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Paul Georgescu” Țăndărei.

Colectivul de cercetare al Muzeului Județean Ialomița a încheiat lucrările la acest complex și pregătește începutul investigațiior arheologice la un doilea mormânt de tip catacombă. Anul acesta au fost înregistrate în total patru astfel de  complexe funerare pe situl „Săveni-La Movile”, cercetarea acestora urmând să aibă loc în campaniile de anul viitor.

Inventarul arheologic descoperit va fi supus în perioada următoare lucrărilor specifice de conservare și restaurare, iar scheletul celor de tip anthropologic, pentru a fi evidențiate mai multe detalii despre modul de viață de acum 2.500 de ani de pe aceste meleaguri.

Gigi Constantin, referent Muzeul Județean Ialomița