Conferință LAPAR: „Agricultura României după zece ani de la aderarea în Uniunea Europeană!”

Marți, 23 mai, la Centrul de Conferințe Auditorium Pallady din București, a avut loc Conferința Națională a Agricultorilor – LAPAR, eveniment ce a reunit aproximativ o mie de fermieri români sub deviza „Agricultura României după zece ani de la aderarea în Uniunea Europeană!”

Conferința, organizată de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România- LAPAR, reprezintă una dintre cele mai importante evenimente din domeniu, iar anul acesta și-a propus să facă un bilanț al celor zece ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, evidențiind avantajele și dezavantajele aplicării politicilor agricole.

Timp de peste patru ore, discuțiile s-au concentrat asupra concluziilor desprinse în cei zece ani de când România este membră a UE, asupra noii Politici Agricole Comune (PAC), pe problemele din acest sector, de la relația cu instituțiile statului, impozitarea subvențiilor, fiscalizarea excesivă, până la irigații și chiar problemele din zootehnia românească, dar și pe identificarea soluțiilor care să facă din agricultura românească una competitivă pe piața internațională.

În prezența ministrului Agriculturii, Petre Daea, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a făcut o analiză a ceea ce s-a întâmplat în agricultură în acești zece ani (excluzând noua guvernare), începând de la negocierile timide și greoaie din 2004, deciziile luate „anapoda”, lipsa specialiștilor, care a condus la un haos în sistem, prin angajarea „pe baza arborelui genealogic și nu al CV-ului”, apariția „băieților șmecheri” (consultanții), despre regulile făcute „ghiveci” și banii duși aiurea și până la birocrația exagerată, făcând și propuneri pentru perioada următoare.

„Au fost patru ani de chin, când îți trebuia adeverință la adeverință sau adeverință că nu ai nevoie de adeverință. (…) Pentru faptul că fermierii au fost chinuiți mai ceva ca Hristos, nu a plătit nimeni, pentru faptul că au fost pierduți atâția bani, nu a plătit nimeni, și asta pentru că, din păcate, noi am legiferat ca cel care urmează și lucrează la stat să nu răspundă de absolut nimic, singura lui preocupare fiind să-și urmărească dacă i-a intrat salariul pe card. Este grav ceea ce spunem. Deciziile care s-au luat, s-au luat de oameni care nu se pricep deloc la fenomenul respectiv și așa apar acele acte normative care ne dau dureri de cap. Apar acte normative cu care, sub acea umbrelă că așa spune regulamentul, i-am speriat și pe cei de la Bruxelles”, spunea Laurențiu Baciu.

Acesta a vorbit și despre distrugerea zootehniei românești, devenind astfel „sclavii pieței externe”, dar nu numai în acest domeniu, despre subvenții, despre foștii miniștri, despre instituțiile statului „de represiune”, despre lipsa școlilor profesionale care a condus la o lipsă de forță de muncă în agricultură, despre ajutoarele sociale date celor care nu vor să muncească, despre scutirile medicale date pe bandă rulantă ca să nu muncească, mulți fiind „pensionari pe caz de boală”, despre modificarea legii vânzării terenurilor către străini, despre cadastrarea terenurilor, avându-se în vedere faptul că din 2018 se pare că nu vor mai fi primite subvenții, despre sistemul de irigații și despre reactivarea tuturor speciilor de animale în vederea redresării sectorului zootehnic, dar și despre modificarea legii vânătorii.

Laurențiu Baciu a propus noului ministru să-și formeze o echipă de profesioniști care să-l ajute să rezolve multitudinea de probleme întâmpinate în acest sector.

A urmat discursul inginerului Gheorghe Albu, despre evoluția fiscalității în agricultura din România, la 10 ani de la aderare, măsurile fiscale catalogându-le cu bile albe și bile negre, acesta făcând referire și la birocrația din România, prezentând două filmulețe care prezintă cam cum stau lucrurile într-o firmă și cât timp alocă un fermier „hârtiilor”, dar și un pamflet, mai realist ca oricând, despre documentele care ți se cer la un ghișeu.

A luat cuvântul și Nicolae Sitaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, vicepreședinte al LAPAR, despre cadastrarea terenurilor, având totodată și un discurs despre cei zece ani de la integrarea în UE. Acesta este de părere că integrarea a avut și părțile ei bune, susținând că înainte de acest pas România avea aproximativ 4 milioane de hectare de teren nelucrate, lăsate pârloagă, că din importatori de cereale am devenit exportatori, fermele arată diferit, câmpurile arată diferit. A admis însă că au existat și multe greșeli, parte dintre acestea „autoimpuse de birocrația noastră sănătoasă”. A adus în discuție și necesitatea tratamentului la semințe, a cultivării soiei modificate genetic, lucru interzis la ora actuală, însă nu și consumul, dar și despre legislația actuală din domeniu.

„Odată cu cadastrarea, ar trebui făcută și o reformă a proprietății. Suntem la 26 de ani de la Legea 18/1991, o lege aberantă care a făcut ca o suprafață de un hectar să fie împărțită în cinci parcele, și dacă ținem cont că sunt în unele situații și câte două succesiuni făcute la rând, cele cinci parcele s-au transformat în cinci arii și sunt situații în care un proprietar de teren are 50 cm dintr-o solă. Vă dați seama cum s-ar putea lucra un astfel de teren… (…) Odată cu cadastrul spuneam că trebuie reașezate terenurile și făcută și o reformă a proprietății. Adică s-ar fi emis niște titluri noi, în baza titlurilor vechi, dar de data asta într-o singură parcelă, iar terenurile să fie comasate (…) Această reformă este din ce în ce mai necesară. S-ar face economie și de timp și de bani”, spunea Sitaru.

Nicolae Sitaru a mai vorbit și despre necesitatea forării de puțuri pentru irigații, din banii fermierilor, numai că statul ar trebui să avizeze astfel de puțuri și nu să le interzică din start.

Despre reorganizarea zootehniei, comerț și cercetarea din acest sector a vorbit Ionică Nechifor, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis. Acesta a făcut apel la unitate, a vorbit despre liderii autoproclamați și despre principii, despre conștientizarea faptului că zootehnia este angrenajul central al agriculturii, despre sectorul vegetal, despre dezastrul din sectorul ovin, despre lipsa planurilor cu obiective clare pe termen mediu și lung, despre pierderile legate de prețul de valorificare. Ionică Nechifor a solicitat ministrului Agriculturii să ia în calcul trecerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare în subordinea Ministerului Agriculturii, pentru a fi lăsați să-și aleagă medicul veterinar. Acesta a criticat și faptul că autoritățile nu susțin cercetarea în domeniu, provocându-l pe ministru la un exercițiu de strângere de fonduri pentru susținerea cercetării în domeniul ovin.

„M-am săturat să fim un stat experimental. Noi aducem material biologic din afară (…), dar de ce să nu creăm noi rasele noastre? Câți ani trebuie să mai treacă până când vom finanța cercetarea și a demonstra Europei că suntem și noi la același nivel ca ei? Puneți bazele cercetării și vă garantez că vom sta pe alte baze și la altă masă”, spunea acesta.

Nechifor a subliniat și faptul că deși există cerere de miei și posibilități de a onora cererile de la export, dar nu știm să deschidem piețele.

Adrian Mocanu a vorbit despre vânzarea terenurilor și regulile care trebuie impuse pentru a restricționa cumva vânzarea acestora către străini, în condițiile în care România se află la ora actuală pe primul loc, aproximativ 40% din suprafața țării fiind „controlată” de persoane străine.

Maricica Vrabie a atins un subiect foarte important, anume accesarea fondurilor europene. Potrivit acesteia, până în noiembrie 2016, au fost depuse 20.666 proiecte, în valoare de 3 mld. euro, au fost selectate 4.440 de proiecte (22%), au fost contractate 3.861 și efectuate plăți în procent de sub 5%.

În cadrul conferinței au fost abordate o sumedenie de probleme, iar fermierii își pun mari speranțe în actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, care, în opinia lor, încearcă să-i ajute și nu să-i încurce, așa cum au făcut mulți dintre predecesorii săi.

În cuvântul său, ministrul a vorbit despre subvențiile acordate până la finele lunii martie, pentru prima dată în istoria României, despre extinderea sistemului antigrindină în mai multe județe, despre controalele pe teren care uneori încurcă fermierul, întârziind unele lucrări, despre relansarea sistemului de irigații, despre legea risipei alimentare, despre fondul mutual, despre cercetare, dar și despre necesitatea formării unei echipe competente. În acest sens, Petre Daea a afirmat că i s-a aprobat majorarea numărului de funcționari din minister, „specialiști cu suflet de român”, pentru a ajuta fermierul.

Acest eveniment organizat de LAPAR a fost unul foarte util pentru fermierii delegați care au avut timp și răbdare să afle multitudinea de informații despre starea agriculturii românești.

La eveniment a fost invitat și premierul Sorin Mihai Grindeanu, însă în ultimul moment acesta a anunțat că nu mai poate onora invitația.