Senatorii PSD-PNL au respins, luni, inițiativa legislativă USR prin care părinții în concediul de creștere a copilului au dreptul la indexarea cu inflația a indemnizației de creștere a copilului și a stimulentului de reinserție.

”PSD și PNL indexează cu inflația pragul pentru hoție, dar refuză să indexe cu inflația și indemnizația pentru mame. Cele trei propuneri de bun simț din această lege ar fi ajutat părinții fără să îngreuneze bugetul: indemnizația să țină pasul cu inflația, tranziția înapoi în carieră să fie mai flexibilă și ambii părinți să poată, când aleg ei asta, să împartă mai echilbrat de la început responsabilitățile de acasă. În criza demografică în care suntem, să ai copii nu trebuie să devină un lux greu accesibil. Nu vor mai putea ignora vocea părinților prea mult timp”, spune deputata USR Oana Țoiu, autoarea inițiativei legislative. 

În prezent, plafonul maxim al indemnizației de creștere a copilului este de 8.500 lei și nu a mai fost actualizat din 2017. Dacă proiectul USR ar fi adoptat, indemnizația mamelor ar putea ajunge până la 11.300 de lei, reprezentând indexarea anuală cu inflația. 

Stimulentul de reinserție profesională, pe care mamele îl primesc dacă se întorc mai devreme de 2 ani la muncă, actualizat ar fi de 1700 pentru primul an și 740 de ron pentru următoarele luni. În prezent stimuletul este de 1500 de lei în primul an, și 650 de lei.

Proiectul de lege introduce și dreptul mamelor și al taților de a lucra part-time, dacă aleg asta, în al doilea an de îngrijire a copilului păstrând jumătate din indemnizație, și dreptul taților de opta pentru a lua cele două luni minime obligatorii în paralel cu mama. Ambele propuneri au impact bugetar pozitiv și cresc opțiunile disponibile familiilor, într-un moment de criză demografică și de criză pe piața forței de muncă.

Numărul părinților în concediu de creștere a copilului scade de la an la an deoarece scade numărul de nașteri, în 2022 au fost 170.266 cu o indemnizație medie de 2.736 de lei, cu 7000 de beneficiari mai puțin ca acum trei ani de exemplu.

Senatul este prima cameră sesizată, inițiativa urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.