Municipiul Slobozia va deveni, în următoarea perioadă, un șantier. Mai multe proiecte, unele interconectate, vor începe să fie implementate.  Rețeaua integrată de piste de biciclete și reabilitarea căilor de rulare în vederea facilitării transportului public sunt doar câteva dintre ele.

Municipalitatea a început deja lucrările la pistele de biciclete, producând deja controverse. Trezindu-se în fața faptului împlinit, locuitorii municipiului au început să afle și de celelalte investiții care vor urma și să reclame lipsa de transparență a administrației publice locale, să aducă în discuție „inutilitatea proiectelor”, susținând că Slobozia are probleme mult mai importante, iar „pentru câți vor folosi transportul în comun, într-un oraș pe care îl poți parcurge pe jos, „răscolești un oraș”, să se plângă de incompetența muncitorilor și de problemele apărute la scurt timp de la începerea proiectului pentru pistele de biciclete, când muncitorii au „reușit” să pună la pământ, „dintr-o regretabilă eroare”, mai mulți stâlpi, care au căzut atât pe carosabil cât și pe trotuar, dar și de îngustarea trotuarului și de bordurile înalte.

„Proiectele au fost preluate fără modificări substanțiale, prin prisma faptului că sunt interdependente și exista riscul să se piardă finanțarea. Dar, rațional vorbind, nu poți să distrugi iar bugetul orașului cu unele proiecte nepractice pentru Slobozia. Că nu vorbim de Timișoara, Constanța, Cluj, București. Noi vorbim aici de două bulevarde mari și late, pe care vrem să le transformăm în promenadă. Atât timp cât nu rezolvi problema de fond, locurile de parcare… Nu ai cum să reduci spațiile verzi, să betonezi, ca să ai unde să desenezi locuri de parcare. Ar fi trebuit identificate astfel de locuri în cele mai aglomerate zone și să se realizeze parcări supraterane… Se vrea ca locuitorii din Slobozia să folosească mijloacele de transport în comun. Păi câți folosesc zilnic mașina personală? 11.000 de persoane cum se așteaptă administrația? Cum a fost scris în proiect? Nici măcar un sfert. În plus, ca să se implementeze proiectul cu autobuzele electrice, vor face bandă specială pentru ele. Ca să se justifice o bandă specială pentru autobuze, ar trebui să avem o anumită frecvență a acestora pe traseu. La noi nu se impune ca acel autobuz să vină din cinci în cinci minute.  Speram ca o administrație liberală nu va fi cum a fost cu ceilalți, cu Stoica, Ionașcu, Mocioniu. Speram să aibă o viziune de dreapta, liberală, în care să nu blocăm orașul pentru niște proiecte nefezabile. Pentru că despre asta vorbim. De proiecte nefezabile. Nu vor circula în Slobozia niciodată 11.000 de cetățeni cu autobuzul. Este un oraș de aproape 4 kilometri, pe care îl poți parcurge pe jos în maxim 30 de minute. Iar de la Slobozia Nouă și Bora nu vor circula cu mijlocul de transport în comun 10.000 de suflete. În niciun caz, chiar dacă ei vor fi cei mai des utilizatori. Oamenii din cartierele respective ar aprecia să le fie asfaltate străzile, iar gospodăriile lor să fie racordate la canalizare. Dar nu necesită bandă specială pentru autobuze.  Pe cine a consultat public administrația locală? Când? Probabil au pus undeva un anunț la avizier și gata. Mulți dintre locuitori au aflat despre banda pentru biciclete în momentul în care au început lucrările, pistă care este extrem de binevenită și pe care o voi folosi cu încredere, dar haideți să facem  niște proiecte cu cap, nu doar de dragul de a le scrie, cu riscul de a „detona un oraș”, așa cum am fost până acum chinuiți. Nu se știu detalii tehnice despre aceste proiecte, în special referitoare la pista de biciclete. Mai mult decât atât, ce se întâmplă cu vegetația? Renunțăm la copaci, nu renunțăm…? Că dacă ne trezim iar cu orașul despădurit, așa cum ne-am trezit în Piața Revoluției, cu o groapă denumită parcare subterană, în Bărăganul ăsta al nostru, nu va fi prea plăcut. Nu știm cum vor afecta lucrările arborii de pe bulevarde. Din acest motiv vom urmări, alături de societatea civilă, modul de intervenție asupra celui mai important asset  pe care îl avem într-un oraș de Bărăgan, copacii, vegetația, care nu trebuie să lipsească, care ne protejează de arșiță, praf și ne oferă minimul de surplus de oxigen, indispensabil într-un oraș cu extrem de mulți poluatori chimici și olfactivi. Sper să nu vedem săptămânile viitoare copaci trântiți la pământ din „eroare” precum stâlpii. Mai ales că, pe bd. Unirii, în anii trecuți, mulți castani s-au uscat din cauza lipsei de intervenții  tehnologice”, a declarat vicepreședintele USR Ialomița, Alexandru Horhocea.

Reprezentantul USR Ialomița semnalează, astfel, o „potențială risipă financiară în cazul acestor proiecte”, așa cum s-a întâmplat și cu parcarea subterană. De asemenea, acesta susține că administrația locală ar fi putut găsi soluții mult mai eficiente, fără a se „răscoli” tot orașul, iar preocuparea principală ar fi trebuit să fie rezolvarea problemelor stringente, precum apa, stația de epurare/tratare, canalizarea, colectarea selectivă reală a deșeurilor menajere etc.

„Doamne ferește să nu ne trezim ca în cazul proiectului cu parcarea subterană și Piața Revoluției. Să fie începute lucrările și, din diverse cauze, să ajungem să le plătim de la bugetul local. Și am văzut cât de bine a început proiectul cu pista de biciclete, cu stâlpii căzuți pe carosabil și pe trotuar. Doamne ferește dacă se întâmpla ceva, cădeau pe o mașină sau pe vreun om. Deci cam așa se lucrează. Și ne așteptăm să iasă ceva bine? Puteam renunța la aceste proiecte și să fie regândite unele liberale, mai aproape de o administrație modernă. Nu în stilul socialismului clasic în care dărâmai un bulevard doar ca să ce? Eu sunt adeptul mașinilor lăsate acasă, dar trebuie să fim realiști în cazul de față. Nu prea ai cum, pentru că administrația nu încurajează. Ai putea în primă fază să iei niște măsuri coercitive. Un impozit dublu pe a doua mașină înregistrată sau, ca în cazul altor orașe, să poți parca pe bulevard contracost, în baza unui abonament anual. Nu era o tragedie dacă pierdeam niște proiecte care ne aduc mai multe prejudicii decât beneficii legate de calitatea vieții. Slobozia are multe alte probleme nerezolvate. De la apa așa zis potabilă și până la canalizarea subdimensionată. Mai sunt și alte probleme punctuale, care ne dau tuturor bătăi de cap și care cu greu sunt rezolvate. Dacă sunt. Așa că fix de asta avea nevoie Slobozia, de marea asfaltare a unor parcări, de borduri ba puse, ba scoase… Iar de biciclete, dacă tot se realizează proiectul, aș propune ca, în principal, funcționarii publici să dea primii exemplu. Iar administrația publică să creeze un sistem prin care acel funcționar să fie cumva răsplătit că folosește un mijloc de transport ecologic, o scutire, un bonus. Inițial să se înceapă cu funcționarii publici. Pentru că parcările instituțiilor publice sunt pline de mașinile angajaților. Vin cetățeni din afara orașului la instituții pentru soluționarea problemelor și nu au unde parca mașinile. Nu în ultimul rând, chiar cetățenii să poată veni la instituții și să parcheze bicicleta în siguranță. Dacă au treabă la instituția respectivă nu au unde parca. Nu este normal. Din punctul meu de vedere, funcționarul public, dacă este din oraș, nu ar trebui să vină cu mașina personală la serviciu. Punct. Inclusiv primarul, președintele de consiliu județean, prefectul. Nu vorbim de perioadele în care condițiile meteo nu permit acest lucru. Însă, atunci când este posibil, toți ar trebui să dea un exemplu. Așa cum se întâmplă în țările civilizate. Și la rang mai înalt. Nu vorbim de lucruri de nefăcut. Doar că ne place nouă să fim mai plini de noi. În plus, dacă tot se urmărește reducerea poluării, a aglomerației, era mai eficient dacă Primăria crea un sistem de transport al elevilor cu o aplicație, cu GPS, cu stații temporare, altele decât cele publice, special create pentru elevi, unde părintele ar fi putut să-și lase copilul, să fie preluat de un autobuz școlar, la ora stabilită, stația să fie supravegheată video, să existe un sistem de tracking, de urmărire al copilului, și s-ar evita îmbulzeala din zona unităților de învățământ. Pentru că știm ce se întâmplă. Părinții își duc copiii cu mașina până în poarta școlilor. Nu ar fi fost o investiție prea mare. Trebuie doar gândit un astfel de sistem, care este, în esență, simplu, și de cineva care să vrea să-l facă. Și reduci atât stresul copilului, cât și al părintelui, fluidizezi traficul și generezi și un oraș mai sigur”, propune vicepreședintele USR Ialomița.

Pentru cei care nu știu, proiectul privind pistele de biciclete, preluat de la administrația precedentă, se realizează cu fonduri europene, are o valoare de peste 4 milioane de lei, iar în urma implementării se au în vedere atât promovarea mobilității urbane cât și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Lucrările vizează în primă etapă realizarea a două piste de biciclete pe trotuarele aferente bulevardului Unirii (între str. Gării și intersecția str. Lacului cu str. Episcopiei), câte una pe fiecare parte a bulevardului, lățimea benzii de circulație pe fiecare sens fiind de 1,00 m, apoi pe bulevardul Cosminului, două piste de biciclete (câte una pe fiecare parte a bulevardului). Amplasarea lor se va face în cadrul lățimii trotuarelor bulevardului Cosminului cu excepția pistei de pe partea dreaptă cuprinsă între bld. Chimiei și str. Cuza Vodă, pe direcția dinspre bld. Chimiei către bld. Matei Basarab, care se va realiza pe carosabil.

Celălalt proiect, care vizează reabilitarea căilor de rulare ale transportului public local pe bulevardele Matei Basarab și Chimiei, va produce, însă, și mai multe controverse, în numele reducerii poluării și a numărului de deplasări cu autoturismul. Investiția, în valoare de peste 28 de milioane de lei, din fonduri europene, vizează resistematizarea infrastructurii, introducerea de benzi speciale pentru autobuze etc. și va determina autoritățile să găsească soluții pentru ca vehiculele parcate în prezent pe cele două bulevarde să „dispară din peisaj”, alt proiect se referă la modernizarea transportului public prin achiziția de autobuze electrice, un proiect în valoare de peste 33,5 milioane de lei, realizarea de stații de încărcare, construirea unei autobaze, introducerea unui sistem e-ticketing și multe altele.

Aceste proiecte „de vis” vor schimba într-o măsură destul de importantă traficul din municipiu, dar și alte aspecte. Mai precis, în urma implementării acestor proiecte, autovehiculele nu vor mai putea fi parcate pe bulevardele în cauză. Așadar, între 700 și 1.000 de autovehicule vor trebui parcate … undeva. Toate acestea au creat multe nemulțumiri, în condițiile în care dezbaterile reale pe aceste proiecte au lipsit.

Alexandru Horhocea a criticat în context și lipsa de transparență a administrației locale cu privire la deciziile care se iau. Cel puțin cele majore, care au impact direct asupra cetățenilor. Acesta propune implementarea unui sistem de bugetare participativă, în care cetățeanul să fie consultat cu privire la anumite investiții și apoi finanțate.

„Nu avem implementat un sistem de bugetare participativă, în care cetățenii să fie întrebați ce investiții ar fi necesare. Nu vorbesc despre dezbaterile publice pe buget, la care participă doar ai lor sau de ședințele de consiliu local. Ei nu pot reprezenta întru totul comunitatea. Cetățenii trebuie consultați mai întâi și mai des. Și avem exemple de primării transparente în țară, unde funcționează foarte bine un astfel de sistem, iar cetățenii sunt mulțumiți că banii lor se duc în investiții necesare. Aș vrea să văd măcar un proiect la Slobozia realizat prin bugetare participativă. Din punctul meu de vedere, la ora actuală, Primăria Slobozia mi se pare opacă, închisă, lipsită de transparență. Nu este normal ca unele proiecte cu impact major asupra vieții unor contribuabili la bugetul local să nu fie dezbătute, să nu fie transmise public pe mai multe canale, pentru ca fiecare cetățean să știe ce se întâmplă în orașul său. Mă gândeam chiar și la un sistem de anunțare a dezbaterilor, pe lângă informările din mass media. Așa cum trimite scrisoarea anuală, prin poștă, așa ar putea fi anunțat fiecare cetățean cu mult înainte de luarea unor decizii asupra unor proiecte majore”, a concluzionat vicepreședintele USR Ialomița, Alexandru Horhocea.