Vineri, 24 februarie, sub titulatura “Agricultura din Bărăgan – tradiție și modernitate”, a avut loc cea de-a doua conferință-dezbatere din ciclul celor doisprezece “provocări” anuale din programul “Ialomița – dintotdeauna pentru totdeauna”.

Evenimentul, organizat de Consiliul Județean Ialomița, Muzeul Național al Agriculturii, Centrul Cultural “Ionel Perlea” și Camera Agricolă Județeană Ialomița, s-a bucurat de un auditoriu bogat și divers, reprezentat de membri ai autorităților locale, fermieri ialomițeni, ingineri agronomi, profesori dar și elevi.
Acțiunea s-a desfășurat în două părți, la sediile MNA respectiv Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” și a înglobat prezentarea colecțiilor de unelte și utilaje agricole din patrimoniul muzeului – susținută de muzeograf inginer Adrian Stroie, expoziția foto-documentară “D.N. – Seceleanu – Documente inedite” și o sesiune de comunicări științifice și dezbateri pe tema agriculturii din Bărăgan – istorie și prezent.
În deschidere au luat cuvântul președintele Consiliului Județean Ialomița, Silvian Ciupercă, dar și managerul MNA, Gheorghe Petre, care au prezentat tema și importanța conferinței, precum și liantul acesteia cu programul “Ialomița – dintotdeauna pentru totdeauna”.
În cadrul sesiunii de comunicări științifice au prezentat diverse lucrări și aspecte atât muzeografi din cadrul MNA cât și cunoscuți fermieri de succes din Ialomița.
Muzeograful Viorica Croitoru-Capbun a prezentat lucrarea “Aureliu I. Popescu – întemeietorul Fermei Model Perieți, cea mai mare fermă producătoare de semințe de legume și flori din Europa de Răsărit în perioada interbelică”, muzeograful Magdalena Petre Filip a prezentat lucrarea “Dumitru N. Seceleanu – documente inedite”, iar muzeograful Fideliu Rubinescu Ostriceanu – „Plugul, istorie și civilizație”.
De asemenea, Vasile Berbecel, manager SC Ceres SA Smirna, a vorbit despre “Agricultura modernă, eficiența generată de tehnologie și management”, Viorel Nica, manager SC Agrichim SRL Fetești despre “Irigațiile și rolul în prevenirea schimbărilor climatice”, iar Ștefan Poenaru, manager SC Agrofam Holding SA Fetești, despre “Agricultura integrată – Concept de dezvoltare”.

“Dacă anul trecut agricultura a salvat economia și PIB-ul României, s-ar putea ca anul acesta să le distrugă”

Vasile Berbecel a atras atenția asupra câtorva probleme fundamentale, cu impact negativ în agricultura românească. Fărâmițarea terenurilor agricole în urma desființării fostelor cooperative, asociațiilor intercooperatiste și IAS-uri, subliniind faptul că, deși reorganizarea era necesară, aceasta a fost făcută “cu multă grosolănie, fără discernământ și lipsă de înțelepciune”. De asemenea, a vorbit despre întârzierea înființării și organizării camerelor agricole, din diferite considerente, inclusiv politice, camere ce în toată Europa au un rol determinant în dezvoltarea agriculturii, dar și despre “gafa” guvernului privind nealocarea, începând de anul trecut, a subvențiilor pentru irigații, fapt care, coroborat cu seceta, a dus la distrugerea multor culturi. Întrebând retoric, la ce bun s-au investit bani pentru achiziționarea de echipamente moderne care acum zac pe câmpuri în lipsa fondurilor pentru irigare, acesta concluzionează în final: “Dacă anul trecut agricultura a salvat economia și PIB-ul României, s-ar putea ca anul acesta să le distrugă”.

“Se va trezi vreodată un guvern să reia frâiele agriculturii românești și să susțină exploatațiile agricole?”

Pe tema irigațiillor a continuat și Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigat din România. Acesta a reliefat o altă greșeală a guvernelor postcomuniste, care în loc să modernizeze fostele structuri de îmbunătățiri funciare, le-au distrus pur și simplu fără a pune baze noi și construi ceva în locul lor. Scoaterea sistemelor de irigat din utilitatea publică de către ministerele de resort, cu alte cuvinte nesubvenționarea utilizării acestora, este o altă mare eroare în viziunea domnului Nica Viorel, care și-a exprimat speranța că “se va trezi vreodată un guvern să reia frâiele agriculturii românești și să susțină exploatațiile agricole, pentru că fără sprijin financiar din partea statului, nu se poate dezvolta o ramură a economiei.” Un alt aspect adus în discuție a fost cel al concurenței acerbe din partea fermierilor străini care în ultimii ani au cumpărat și lucrat foarte multe terenuri agricole. La Colelia, spre exemplu, au dezvoltat un adevărat “imperiu al agriculturii în județul Ialomița”. Cum terenurile aparținând investitorilor străini sunt lucrate, culmea, tot de români, rezultă clar că unul dintre atuurile dezvoltării rapide ale afacerilor acestora este reprezentat de puterea și susținerea financiară, adică exact lucrul pe care Guvernul României ezită fără sens să-l ofere agricultorilor autohtoni.
“Agricultura este o sursă de venit și o satisfacție profesională”, așa și-a încheiat domnul Viorel Nica un discurs destul de amplu și extrem de interesant, din care nu putem omite o mică frază, și anume aceea că “în ultimii 8 ani, subvențiile din agricultură s-au dat pe sub mână”.

„Viitorul agriculturii în Bărăgan aparține micilor exploatații”

Ștefan Poenaru se detașează de antevorbitori, afirmând că deși el însuși deține o exploatație de 25.000 de hectare, consideră că viitorul agriculturii în Bărăgan aparține micilor exploatații care au posibilitatea de a îmbina mai ușor interesul economic cu cel social, caracteristic zonei în care se desfășoară activitatea. În continuarea discursului, a evidențiat cu exemple din propria experiență managerială, importanța factorului uman și a participării angajatului la profit în dezvoltarea unei afaceri de succes. În viziunea sa, participarea la profit are darul de a conduce angajatul spre o conștientizare a faptului că prin muncă cinstită poate beneficia de venituri ce îi pot asigura un trai decent și totodată îl determină să se implice mai mult în problemele sau provocările apărute la locul de muncă.

Tinerii, cel mai mare capital

În cadrul dezbaterilor libere, a luat cuvântul și Nicolae Sitaru, care s-a adresat cu preponderență tinerilor, subliniind rolul acestora deosebit de important pentru dezvoltarea și prosperitatea județului Ialomița.
“Cel mai mare capital al nostru sunteți voi, tinerii”, s-a adresat acesta celor prezenți, asigurându-i că nu trebuie să fie demoralizați de nivelul de dezvoltare la care au ajuns fermierii ce au vorbit înaintea sa. “Este loc pentru toți, mai ales că mai mult de jumătate din terenurile județului sunt lucrate foarte prost. Vă așteptăm pe voi să ridicați aceste suprafețe la un randament care, în câteva locuri, a fost deja atins.Trebuie să prețuim tinerii și să-i învățăm”, afirma Nicolae Sitaru, criticând totodată Camera Agricolă pentru slaba implicare în domeniul consultanței. Acesta preciza că mulți tineri, deși au terenuri de la părinți, aleg să plece în străinătate, ori, cu toate că trăiesc la curte și nu au serviciu, aceștia nu obișnuiesc să cultive ceva, de cele mai multe ori preferând să-și cumpere legumele de la magazin.
“Suntem cu toții datori să-i învățăm pe oameni să se implice și să muncească, pentru că din cer pică foarte rar para mălăiață”, a încheiat acesta.

Despre cea de-a doua conferință din programul “Ialomița – dintotdeauna pentru totdeauna” putem afirma că, prin calitatea participanților, a informațiilor și problemelor prezentate de aceștia, reprezintă cu adevărat o provocare atât pentru cei aflați în funcții de guvernare ce le oferă puterea de a schimba în mai bine situația agriculturii românești cât și pentru cei tineri, cărora agricultura le poate rezerva în viitor un trai cel puțin decent, dacă aleg acest drum.