În județul Ialomița, și-a oprit privirile asupra sitului arheologic Piscu-Crăsani, Dava getică de la Piscul Crăsani a intrat în atenţia lumii ştiinţifice încă din anul 1870, primele cercetări fiind effectuate aici de Dimitrie Butculescu, iar rezultatele lor îl vor ajuta pe Cezar Bolliac să definească pentru prima dată trăsăturile culturii materiale dacice.

Vasile Pârvan reia activitatea de cercetare arheologică în această zonă în anul 1923. Rezultatele acestei campanii științifice sunt sintetizate într-un întreg capitol consacrat aşezării de la Piscul Crăsani în monumentala sa sinteză istorico-arheologică „Getica. O protoistorie a Daciei” (1926).

„Întocmai ca arta, religia şi filozofia, istoria este şi ea o atitudine în faţa lumii, a vieţii”, spunea Vasile Pârvan, istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, membru titular (din 1913) al Academiei Române, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi 142 de ani.

Vasile Pârvan s-a născut pe 28 septembrie 1882, în comuna Huruiești, județul Bacău.

A studiat istoria şi arheologia la Universitatea din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul (1904). În perioada 1905 – 1908 se specializează la Jena, Berlin şi Breslau (Gerrmania), unde obţine doctoratul în filosofie. Întors în țară, din 1913 devine profesor titular la catedra de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti.

Considerat întemeietorul școlii românești de arheologie, a realizat primul plan de cercetare la nivel naţional, efectuând săpături în mai multe situri arheologice din Dobrogea şi Muntenia.

De-a lungul timpului, situl de la Piscul Crăsani va atrage personalităţi importante ale arheologiei româneşti, precum Ioan Andrieşescu, Radu Vulpe, Nicolae Anghelescu sau Nicolae Conovici. După anul 1969 o contribuţie desebită la cercetarea arheologică a acestei așezări au avut-o specialiştii Muzeului Judeţean Ialomiţa.

Revenind la personalitatea lui Vasile Pârvan, managerul Muzeului Județean Ialomița, dr. Florin Vlad, arată că „vorbim despre un om a cărui pasiune pentru istorie și pentru activitatea de cercetare științifică este greu de egalat, un om care și-a pus puternic amprenta asupra generațiilor de arheologi care i-au urmat și care i-au dus mai departe munca. Este aproape imposibil să vorbim despre arheologia românească ca știință fără să vorbim despre Vasile Pârvan, cel care a pus practic pe hartă situl de la Piscul Crăsani, un puternic centru în antichitate, unde se desfăşurau importante tranzacţii comerciale, între geto-daci și lumea sud- dunăreană, tracică şi greco-romană. Studenții săi i se adresau cu apelativul MAGISTRE, semn evident al respectului, dar mai ales al influenței pe care personalitatea sa o avea în rândul lor.”

Vasile Pârvan s-a stins din viață la numai 45 de ani, pe 26 iunie 1927, la București, îu urma unei peritonite, însă moștenirea cultural-științifică pe care a lăsat-o posterității este una extrem de bogată și de valoroasă! Dovadă că Institutul de Arheologie al Academiei Române îi poartă numele – Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București!

Gigi Constantin, Muzeul Județean Ialomița