Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița au organizat joi, 13 februarie, la Slobozia, o primă conferință tehnică, dintr-o serie de trei care au loc în această perioadă în diverse zone ale țării, cu tema „Porumbul Românesc în 2020 – Expertiză Tehnică și Provocări Economice”.

Astfel de întâlniri aduc față în față fermieri, distribuitori, comercianți, consultanți, cercetători, care doresc să împărtășească experiențele și cunoștințele lor.

În cadrul evenimentului de la Slobozia, au fost făcute mai multe prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, cu accent pe Ostrinia nubilalis, precum și prezentări legate de experiența fermierilor și comerțul cu cereale. Specialiștii prezenți au interacționat direct cu invitații în cadrul dezbaterilor, dar și ulterior în cadrul unei sesiuni informale.

„Vorbim despre cultura de porumb din România în 2020 și perspectivele legate de această cultură. Mulțumim în primul rând ACCPT Ialomița, organizația de fermieri care a inițiat acest proiect cu gândul de a crea, anual, o sesiune de evenimente dedicate culturilor de interes pentru membri ACCPT și fermierilor din zona de sud”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

Costin Telehuz, președintele ACCPT Ialomița, s-a arătat convins că aceste întâlniri vor fi foarte utile tuturor fermierilor, tema primei conferințe fiind foarte interesantă având în vedere numărul mare de fermieri prezenți.

„Sunt convins că veți pleca de aici cu multă informație pusă la dispoziție de APPR la inițiativa noastră, ce-i drept, dar munca este 99% a lor”, spunea acesta.

Primul care a luat cuvântul a fost Emil Georgescu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea, care a vorbit, în principal, despre dăunători și efectele lor asupra producțiilor, respectiv „sfredelitorul porumbului” (Ostrinia nubilalis), „rățișoara porumbului” (Tanymecus Dillaticolis), și despre „omida fructificațiilor” (Helicoverpa armigera), dar și despre alte posibile noi amenințări.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a constituit obiectul de studiu, în întreaga perioadă de activitate a Institutului de Cercetare. S-a stabilit ciclul biologic al dăunătorului, semnalându-se prezenţa unei a doua generaţii parţiale în sudul ţării. De asemenea, s-a stabilit influenţa unor factori ecologici asupra evoluţiei insectei, modul de dăunare și pagubele produse. S-au evidenţiat linii de porumb rezistente la atacul dăunătorului, în condiţii de infestare artificială a plantelor, folosind în acest scop creșterea în masă a insectelor pe diete artificiale. La noi în ţară, cercetări privind creșterea sfredelitorului porumbului în condiţii de laborator, în flux continuu, s-au desfășurat la I.N.C.D.A. Fundulea, începând din anul 1975. Creșterea insectei în condiţii controlate, pentru obţinerea de ponte, este destinată atât cercetărilor făcute în cadrul colectivului de amelioare a porumbului, pentru crearea de noi hibrizi de porumb, cu toleranță ridicată la atacul sfredelitorului, cât și cercetărilor privind combaterea chimică a acestui dăunător.

Potrivit afirmațiilor lui Emil Georgescu, pagubele provocate de acest dăunător pot fi de 5,5% la prima generație și de 2,5 – 2,8% la cea de-a doua generație, pierderile fiind foarte mari. În ultimii ani, dăunătorul Ostrinia nubilalis este foarte prezent în sud-estul țării, testându-se diverse substanțe pentru combaterea lui. Se pare că acest dăunător are un punct slab, prezența temperaturilor ridicate într-o anumită perioadă.

De asemenea, s-a vorbit despre un alt dăunător, „rățișoara porumbului” (Tanymecus Dillaticolis), care afectează anual peste 1 milion de hectare de porumb. Această insectă polifagă, gazdă pe 34 de plante, este prezentă în principal în sudul, estul și sud-estul țării, însă în ultima perioadă s-a răspândit și în centrul și nordul țării. Rățușca porumbului face ravagii în perioadele de secetă.

Despre omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera), o specie polifagă, care este răspândită cam în toate zonele, putem spune că și ea produce pagube foarte mari. Însă, există un dăunător care îi întrece pe toți, și anume Spodoptera frugiperda, unul dintre cei mai periculoși dăunători ai porumbului la nivel global, care atacă planta în toate fazele de vegetație, inclusiv știuletele.

Deși nu există soluții „minune” pentru combaterea totală a acestor dăunători, sunt descoperite substanțe, în urma cercetărilor pe anumiți hibrizi, care pot ameliora situația.

În cadrul reuniunii, patru companii de renume și-au prezentat soluțiile tehnice, recomandările, produsele și viziunea lor față de aceste probleme cu care se confruntă fermierii, în încercarea de a rămâne competitivi pe piața agricolă.

De asemenea, au fost prezentate beneficiile unor aplicații care monitorizează dezvoltarea dăunătorilor, prin aplicarea corectă a tratamentelor (Evalio Agrosystems – FMC), acesta fiind un serviciu digital gratuit, oferit tuturor cultivatorilor de porumb.

S-a mai vorbit despre combaterea chimică și biologică, despre lansarea unor insecticide, despre caracterele agronomice ale hibrizilor, toleranța la boli și dăunători, despre evoluția producțiilor de porumb, soluțiile de creștere a productivității în cultura de porumb, despre hibrizii performanți, biostimulatori, platforme digitale.

Unii fermieri și-au arătat chiar disponibilitatea de a susține financiar unele cercetări, mai ales în ceea ce privește combaterea biologică, având în vedere faptul că în acest domeniu nu prea sunt bani și nici specialiști care să accepte să lucreze fără a se investi atât cât este nevoie. Se încearcă, astfel, să se ofere un sprijin institutelor de cercetare, însă vom vedea cum se vor putea face legal și instituțional aceste „asocieri”, astfel încât cercetările să nu mai fie lăsate exclusiv în seama companiilor de profil.

Discuțiile au fost foarte aplicate, fiind oferite informații utile pentru fermieri.  Fermierii au aflat și despre noile tehnologii care îi pot ajuta, de la platforme digitale pentru monitorizarea culturilor, a dezvoltării dăunătorilor și până la  platformele digitale de comerț cereale (Commoditrader), o plaftormă gratuită care funcționează în Danemarca și România, cu posibilitatea extinderii orizontului și spre alte țări, dar și spre comerțul cu animale, fabrici de furaje etc.

Citește și: Ialomița: Campionatul Național de Fotbal al Fermierilor. Rezultatele primei etape de la Slobozia