În fiecare an, Ziua Porumbului, organizată de Nicolae Sitaru, pe terenurile firmei Elsit Ciochina, reunește sute de fermieri, companii producătoare de hibrizi, utilaje agricole de ultimă generație, unități bancare, institute de cercetare, asociații din domeniu, laboratoare de cartare agrochimică, furnizori de inputuri, iar anul acesta chiar și o firmă de autovehicule. Anul acesta au participat peste 1.500 de fermieri din România, fiind considerat cel mai mare eveniment organizat de către un fermier român.

După ce anul trecut evenimentul nu a mai fost susținut, din cauza pestei porcine, anul acesta Ziua Porumbului a revenit în forță pe 12 septembrie, printre participanți aflându-se și ministrul Agriculturii, Petre Daea, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, secretarul de stat Daniel Crunțeanu, reprezentantul LAPAR Gheorghe Albu, ba chiar și binecunoscutul campion la kickboxing, pugilistul Cătălin Moroșanu, invitatul special al firmei câștigătoare din acest an, cu hibridul de porumb cel mai performant.

„Am fost invitat de către firma Corteva. Am și șapcă, după cum vedeți, cu numărul hibridului câștigător. Porumbul ăsta a scos 15 tone pe hectar și am rămas surprins. E numărul I, așa că îl pun frumos pe cap. Mă bucur că port un brand românesc și le doresc succes în ceea ce vor să facă ei”, spunea Cătălin Moroșanu.

La evenimentul organizat de firma Elsit, în parteneriat cu Bayer, au fost prezentați 60 de hibrizi de la 10 companii producătoare. Hibridul câștigător, cu rezultate extraordinare, de 15.191 de kg la hectar (16.392 producția fizică), a fost P0943 de la Corteva. Acest hibrid, unul aflat pentru prima dată în portofoliul companiei, marchează, încă o dată, supremația Corteva – Pioneer pe piața de porumb din România.

Trebuie spus că din februarie și până în luna august, inclusiv, nivelul precipitațiilor a însumat 283 l/m.p. Cel mai mult a plouat în luna mai (102 l/m.p.) și cel mai puțin în august – 11 litri/m.p.

Arnaud Perrein, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), susținea că producțiile care vor fi obținute anul acesta vor fi mai slabe comparativ cu alți ani, fiind strâns legate de cantitatea de precipitații, care a fost foarte scăzută. Cu toate acestea, consideră că România va fi și anul acesta pe primul loc în ceea ce privește producția totală pe țară, la nivel european, susținând că deși mai sunt multe de făcut, România este pe drumul cel bun.

Dacă stăm să ne gândim, România produce mult porumb, care este însă exportat, pentru că la noi nu există suficiente fabrici de procesat, iar noi importăm produse derivate din porumb. De asemenea, sectorul zootehnic nu este bine dezvoltat astfel încât să preia această cantitate mare de cereale, de la porumb, cereale păioase, până la plante tehnice, rapiță și floarea soarelui.

La ora actuală, potrivit specialiștilor, producția medie de porumb în România este de 6 – 7 tone, într-un an bun, iar pentru a vorbi despre competitivitate ar trebui să ajungem la 10 tone/hectar.

Pe de altă parte, reprezentanții producătorilor de semințe consideră că producțiile de anul acesta sunt mulțumitoare, având în vedere faptul că seceta a fost una persistentă.

Dintre cei 60 de hibrizi prezenți, cea mai mică producție pe loturile demonstrative a fost obținută de Institutul de la Fundulea, cu hibridul F58-15, de 9.442 kg (producția fizică fiind de 10.000 de kg/ha). Totuși, Institutul de la Fundulea este solicitat de peste două decenii pentru hibridul OLT, în opinia specialiștilor unul foarte bun.  Dar cea mai mare satisfacție a fost dată de un hibrid nou, creat anul trecut, FELIX, cu care s-au obținut 12.703 kg/ha (13.163 kg/ha fizic).

Costin Telehuz, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, unde Nicolae Sitaru a fost președinte  timp de 7 ani,  a felicitat organizatorul evenimentului pentru că an de an reunește fermierii, aceștia aflând ce mai este nou în domeniu.

Întrebat care este opinia sa cu privire la cultura de porumb și rezultatele din acest an, Costin Telehuz susținea că sunt producții foarte neuniforme, un an secetos, cu precipitații reduse, cu diferențe inexplicabile între parcele apropiate, dar și diferențe între hibrizi de aceeași capacitate și performanțe similiare.

„Este un an ciudat. Una peste alta, porumbul, în majoritatea fermelor, este singura cultură, sau printre puținele, care va aduce profit anul acesta. Rapița a fost anul acesta un dezastru, grâul este cel mult rulaj, floarea soarelui a produs profit dar nu foarte mare, iar porumbul este, cu siguranță, cel puțin în Ialomița, o cultură cât de cât profitabilă”, a spus acesta.

Costin Telehuz a subliniat faptul că este necesară o lege a comasării terenurilor, pentru o exploatare mai eficientă și mai durabilă, o lege a contractului de arendă, pentru a face mai previzibilă investiția în agricultură și care ar descuraja tranzacțiile speculative de pe piața funciară, însă așteaptă un parlamentar destul de curajos, care să se așeze la masă cu fermierii pentru a discuta aceste aspecte.

De aceeași părere a fost și Nicolae Sitaru. Că a fost un an complicat, care a început cu frig, ceea ce a făcut ca plantele să răsară greoi, iar seceta a redus randamentul. Dar speră ca în ferma sa să obțină, în medie, 9 tone/hectar.

În schimb, ministrul Agriculturii, Petre Daea, sosit mai târziu la Ziua Porumbului, după ședința de Guvern, a fost rezervat în a face pronosticuri cu privire la recoltele din acest an. În schimb, a luat la pas aproape fiecare rând cultivat cu porumb, a cercetat, a stat de vorbă cu agricultorii, a calculat…

Chiar dacă a fost rezervat inițial, totuși, acesta a afirmat că, în general, este un an bun pentru agricultori, cu rezultate bune pentru România.

„Este al treilea an consecutiv bun pentru agricultorii țării. Nemaiîntâlnit până la această dată și de sperat în continuare. (…) Schimbările climatice în România sunt o realitate și nu o ficțiune. Eu îl felicit pe Sitaru că în fiecare an face această demonstrație agronomului. Cu alte cuvinte, face demonstrația momentului cu paleta de hibrizi pe care îi avem în țară și pe care trebuie să îi cultivăm. (…) Astăzi, Guvernul Dăncilă a aprobat înființarea unei bănci de gene la Buzău. A mai fost o încercare cu mulți ani în urmă, prin anii ´80, care nu s-a materializat, astfel că noi am pierdut mult din fondul genetic al țării. S-au pierdut soiuri, specii, care puteau să înnobileze astăzi terenurile României. Banca de gene de la Buzău este mai valoroasă decât banca de aur” spunea ministrul.

După prezentările făcute la standurile producătorilor, bucuroși că de la an la an agricultorii aleg sămânța hibrid, la ora actuală peste un milion de hectare fiind însămânțate astfel, toți cei prezenți s-au întâlnit la discuții, dar și pentru a urmări un program artistic.

În acest context, organizatorul evenimentului, Nicolae Sitaru, spunea că porumbul este cea mai eficientă cultură, iar fermierii din zonă au obținut anul acesta producții cuprinse între 9.500 și 12.500 de kg/ha. Dar…

„Sunt condiții foarte grele anul acesta. Sunt zone unde știu că s-a făcut și sub o tonă de porumb la hectar, unde nu a fost apă deloc, iar fără apă nu e nimic. Poate cu o lege mai bună a irigațiilor vom putea depăși astfel de obstacole”, spunea Nicolae Sitaru.

Totodată, ministrul Agriculturii a anunțat că subvențiile în agricultură vor fi plătite începând cu 16 octombrie, felicitând totodată cercetătorii de la Fundulea pentru efortul lor de a ține pasul cu companii de renume.

În cadrul discuțiilor au mai luat cuvântul reprezentanții APPR, ai Bayer, președintele Consiliului Județean Ialomița, Victor Moraru, dar și alții.

De exemplu, Gheorghe Albu, reprezentant al Lapar, ne-a surprins, spunând că nu este exclus ca Nicolae Sitaru să revină cât de curând la conducerea LAPAR, propunând totodată ca acesta să fie cetățean de onoare al localității Ciochina, pentru aportul său la dezvoltarea agriculturii.

Primarul comunei Ciochina, Vasile Câmpulungeanu, a anunțat că anul viitor, de ziua localității, care se va susține în a doua duminică din luna mai, în satul Orezu, Nicolae Sitaru va fi cetățean de onoare al comunei.

În concluzie, în acest an, în România au fost cultivate 2,5 milioane de hectare cu porumb, mai mult față de anul trecut, fiind cel mai important cultivator de porumb din Europa.