Piaţa românească a fost inundată de tot felul de băuturi alcoolice ce pot reprezenta un adevărat pericol pentru sănătate. Sunt ieftine, sunt produse de firme fantomă şi vă pot duce direct la spital.

Avertismentul este lansat de reprezentanţii Zarea, unul dintre cei mai importanti producători români de băuturi alcoolice.

Dan Roşca, directorul de vânzări al companiei, a declarat, într-un interviu pentru KeysFin, că “în goana după preţurile mici au apărut produse contrafacute şi vă dau exemplu o apă de gură la 2 litri cu aromă de brandy, de vodcă şi de rom care circula acum doi ani de zile pe piaţă. Era făcută dintr-un alcool denaturat. Nu ştiu dacă ştiţi, alcoolul denaturat este un alcool care nu are accize, se foloseşte, de exemplu, pentru soluţia de spălat parbrize. Cei care consumă s-ar putea să aibă mari probleme de sanatate”.

Managerul de la Zarea spune că falsurile nu ocolesc nici piaţa pe vinuri, acolo unde pot fi întâlnite tot felul de produse contrafacute cu adaosuri de chimicale care sunt vândute sub formă de vin.

„Din păcate controlul este destul de limitat şi ineficient”, a mai spus Dan Roşca.

Oficialul Zarea recomandă românilor să fie foarte atenţi la ce cumpără din magazine şi să nu se lase încântaţi numai de preţul mic.

“Să se uite foarte atent la ce cumpără şi consumă pentru că, normal, atunci când vrei să vinzi foarte ieftin, este imposibil să asiguri un nivel de calitate corespunzator. Cei care au consumat astfel de băuturi de o calitate indoielnica vor avea probleme de sanatate grave , părerea noastră este că, dacă tot avem bani puţini, măcar să cumpărăm ceva de calitate, să bem într-o cantitate mai mică”, a explicat oficialul Zarea.

Interviurile KeysFin / Cum îngroapă statul industria autohtonă. Exemplul ZAREA, una dintre mărcile tradiţionale româneşti

România riscă să îşi îngroape industria autohtonă de băuturi alcoolice, urmare a deciziilor haotice privind accizele. Unul dintre cei mai vechi jucători din piaţă, Zarea, trage un semnal de alarmă, avertizând că statul, prin impunerea unor taxe aberante, nu va face altceva decât să alunge investitorii, să determine închiderea fabricilor, pierderea locurilor de muncă, reducerea contribuţiilor la bugetul de stat şi creşterea pieţei negre. Detalii despre modul în care statul tratează economia reală, aflaţi dintr-un interviu cu Dan Roşca, directorul de vânzări de la Zarea.

HEADLINES

• “Există o discrepanţă între ceea ce spune Guvernul, creştere economică, şi realitatea de zi cu zi”
• ”Scăderea TVA-ului la panificaţie s-a spart în capul celorlalte industrii”
• „Nu rezolvi o problemă, făcând rău unei alte industrii”
•  „Predictibilitatea este aproape zero în domeniul fiscal. Am schimbat business-ul planul de câteva ori”
•  „Investitorii străini nu văd nicio predictibilitate la nivel de business în România”
• “Nici în momentul de faţă nu se ştie ce curs de calcul al accizei vom avea de la 1 ianuarie”

Guvernul ne-a prezentat reducerea TVA la panificaţie anul trecut in luna august drept o măsură care ajută mediul de afaceri românesc, care susţine producţia şi crearea locurilor de muncă. În economia reală măsura a fost însă una cu dublu efect. I-a avantajat pe producătorii de pâine, dar i-a sacrificat pe cei de produse accizabile, carora li s-a modificat accizele la bauturile spirtoase.

DAN ROŞCA, ZAREA: „Există o discrepanţă între ceea ce spune Guvernul, creştere economică, şi realitatea de zi cu zi.  Dacă mă refer strict la vânzările de băuturi alcoolice, acestea sunt pe minus. Situaţia s-a agravat după ce, pe baza unei hotărâri de anul trecut, din septembrie, Guvernul a decis peste noapte ca tot ce înseamnă accize la băuturile spirtoase se majorează cu 33%. Acest lucru a fost făcut în compensare pentru scăderea TVA de la produsele de panificaţie. A fost foarte bine că a scăzut TVA-ul la paine însă o creştere de 33% de la 750 de euro pe hectolitru la 1000 de euro pe hectolitru a dus la o scumpire a produselor alcoolice în medie între 15-25%, în funcţie de produs. Iar acest lucru a dat toată industria peste cap.

Care au fost consecinţele?

Cel mai mult s-au scumpit produsele spirtoase, gen vodcă,  brandy sau whisky unde acciza atinge undeva spre 50% din preţul articolului.

Aţi fost consultaţi pe tema schimbărilor fiscale? V-a fost cerut punctul de vedere, aţi fost avertizaţi din timp în privinţa modificărilor Codului Fiscal?

DAN ROŞCA, ZAREA: Absolut deloc. Din păcate, aici strategia de comunicare a Guvernului este extrem de defectuoasă. Iar predictibilitatea este aproape zero. Din păcate, anul trecut pe lângă faptul că ni s-au mărit accizele aberant, în luna octombrie, când trebuie să se anunţe cursul de calcul al accizei, brusc, peste noapte, s-a schimbat modalitatea de calcul. A fost indexat cursul cu rata inflaţiei. Am devenit, practic, singura ţară din UE unde cursul euro s-a indexat cu inflaţia ţării respective. Nici în momentul de faţă nu se ştie ce curs vom avea de la 1 ianuarie. S-a făcut un grup de lucru, se studiază etc., nu s-a luat nicio hotărâre pana in acest moment, lucru care nu ne ajuta la previzionarea corecta a impactului accizelor in preturile produselor noastre.

Ce spun investitorii străini, acţionarii Zarea, despre aceste probleme de fiscalitate? În ce măsură acest comportament al statului afectează deciziile strategice de business?

DAN ROŞCA, ZAREA: Dacă nu se ştie, acţionarii noştri sunt din Polonia si Germania. Sunt  nemulţumiţi de ce se întâmplă în România pentru că ei nu văd nicio predictibilitate la nivel de business în România, din păcate. Schimbările acestea  foarte dese de Cod Fiscal ne-au făcut ca în ultimii cinci  ani de zile să luăm nenumărate aprobări pentru produse care nu erau în nomenclator, a trebuit să ne adaptăm la noile niveluri de accize, totul in ideea  de a mentine macar cifra de afaceri  a companiei. Este o muncă foarte dificilă.

ROŞCA: AM SCHIMBAT BUSINESS-PLANUL DE 6 ORI

DAN ROŞCA, ZAREA: Nu rezolvi o problemă, făcând rău unei alte industrii. Noi ne gândim cu groază acum, am auzit zvonurile că se va reduce TVA-ul la carne, este posibil sa ni se  modifice din nou accizele la bauturile alcoolice. Este industria care a avut cel mai mult de suferit ca şi impact la orice modificare a Codului Fiscal. Ca să vă dau un exemplu, noi facem business-plan-ul pentru anul în curs odată pe an. Din păcate, anul trecut a trebuit să îl schimbăm de trei ori, au fost ani precum 2010 când l-am schimbat de 6 ori.

Ce răspunsuri aţi primit de la autorităţi? Presupun că aţi făcut demersurile necesare.

La începutul acestui an, noi am făcut o adresă către statul român, către Ministerul de Finanţe, către prim-ministru, către Guvern, în care am cerut nu numai noi, Zarea, ci şi toţi producătorii afiliati patronatelor din industrie, în care explicam creşterea aberantă a acestor  accize( spre exemplu Bulgaria , tara vecina are acciza de 450 EUR/hl , la noi este de 1,000 EUR/hl), colectarea defectuoasa a acestora, câţi bani a pierdut România din aceste accize marite prin scaderea consumului legal, cât mai pierde din controalele ineficiente pe partea de colectare. Din păcate, răspunsul a fost foarte evaziv . A fost de genul „OK, ştim de problemele respective. Încercăm să găsim soluţii”. Din păcate, soluţiile nu se găsesc şi am tras un semnal de alarmă că dacă nivelul acestor accize va continua să crească în perioada următoare, au toate şansele să pună lacăt acestei industrii pentru că nimeni nu va mai fi tentat să lucreze cu actele pe masă şi că va creşte evaziunea.

DE CE A PLECAT ANGELLI DIN ROMÂNIA

Cum arată piaţa în care activaţi, în acest moment? În ce măsură v-a afectat criza?

DAN ROŞCA, ZAREA: Din nefericire, în industria de băuturi alcoolice în România au rămas foarte puţini producători. Îi numărăm pe degete. Suntem noi Zarea, Prodal, Prodvinalco, Alexandrion şi restul sunt jucători regionali. Ultimul care, din păcate, a plecat din România, este producătorul Angelli, care în mai a închis fabrica din Bucureşti şi s-au mutat în Ungaria.

Care a fost motivul?

DAN ROŞCA, ZAREA: Principalul motiv a fost scăderea drastică a consumului de spumante , care e aproape la jumatate fata de 2007-2008. Şi noi ne lovim de aceeaşi problemă. Dacă în 2008 produceam 11 milioane de sticle şi plăteam accize de 5 milioane de euro pe an, am ajuns să producem anul trecut 6 milioane de sticle şi am plătit tot 5 milioane de euro la stat accize. Şi atunci întrebarea este cine câştigă din toată această problemă, că Guvernul a tot modificat accizele, dar noi am pierdut peste 5 milioane de sticle. Din acestea 2-3 milioane s-au dus în piaţa neagră, de fapt.

Pe lângă accize, a  mai acţionat şi criza economică. În ce măsură a scăzut consumul?

Consumul, per ansamblu, s-a dus la jumătate. Clienţii noştri sunt foarte nemulţumiţi, ne acuză pe noi de schimbarea de preţuri, fapt care este profund greşit pentru că noi chiar nu vrem să creştem preţurile, nu este vina noastră că se schimbă Codul Fiscal. Dacă preţurile cresc, e nomal că a scăzut consumul. Avem articole care, faţă de 2008, sunt de două ori mai scumpe.

La ce nivel se situează în prezent piaţa neagră a băuturilor din România?

DAN ROŞCA, ZAREA: Estimările noastre la nivel de industrie bauturi spirtoase ( fara bere si vin ) ridică această cotă între 75-90%. Consumul de bauturi alcoolice ( inclusiv bere si vinuri )  în România este undeva la 200 de milioane de litri anual alcool pur.Asta înseamnă 10 litri de alcool pur pe cap de locuitor , din care in jur de  3 litri sunt bauturile spirtoase,restul bere si vin.Facem un calcul simplu , sunt  60 milioane de litri alcool pur ( e inclus si autoconsumul aici ) ,  45 milioane litri nu se accizeaza , la o acciza de 1000 EUR/hl rezulta 450 milioane EUR lipsa la buget. 

Cine sunt firmele care produc la negru, care fac evaziune fiscală? Şi care este marja lor de profit?

DAN ROŞCA, ZAREA: Sunt companii mici care acţionează la nivel de judeţ, nu sunt companii multinaţionale, pe care este focusul controlului este mai mare. Cum se produce? Dacă acciza este jumătate din preţul unui produs, tentaţia este foarte mare. Să câştigi jumătate din preţul unui produs şi să faci profit de 50% din start, pe când alţii lucrează la 2-3 procente, normal că e rentabil să faci evaziune.

ROŞCA: APĂ  DE GURĂ PE POST DE BĂUTURĂ ALCOOLICĂ

Dincolo de faptul că produc fără licenţe, calitatea alcoolului produs de firmele la negru nu poate fi controlată. Care sunt pericolele pentru consumatori?

DAN ROŞCA, ZAREA: În goana după preţurile mici au apărut produse contrafacute şi vă dau exemplu o apă de gură la 2 litri cu aromă de brandy, de vodcă şi de rom care circula acum doi ani de zile pe piaţă. Era făcută dintr-un alcool denaturat. Nu ştiu dacă ştiţi, alcoolul denaturat este un alcool care nu are accize, se foloseşte, de exemplu, pentru soluţia de spălat parbrize.

Oficialul Zarea recomandă românilor să fie foarte atenţi la ce cumpără din magazine şi să nu se lase încântaţi numai de preţul mic.

“Să se uite foarte atent la ce cumpără şi consumă pentru că, normal, atunci când vrei să vinzi foarte ieftin, este imposibil să asiguri un nivel de calitate corespunzator. Cei care au consumat astfel de băuturi de o calitate indoielnica vor avea probleme de sanatate grave , părerea noastră este că, dacă tot avem bani puţini, măcar să cumpărăm ceva de calitate, să bem într-o cantitate mai mică”, a explicat oficialul Zarea.

Am văzut în magazine tot mai multe mărci private de băuturi alcoolice. În ce măsură vă afectează acest trend?

DAN ROŞCA, ZAREA: Ce se vede în ultima vreme pe piaţă este că foarte mulţi retaileri şi în special cei internaţionali dezvoltă mărci proprii. Cel mai bun exemplu este Lidl, unde peste 80% din tot ce găsiţi sunt mărci private şi nu naţionale. Majoritatea retailerilor îşi aduc marfa de afară, din Germania, Slovacia, Polonia , Franta etc., dar sunt şi retaileri care îşi procură parte din marfă de pe  piaţa locală, inclusiv noi avem proiecte cu cativa dintre ei. Nu toate băuturile alcoolice marca proprie au succes pe piaţă, în acest domeniu românii sunt conservatori şi aleg marca în dauna preţului, dar există o tendinţă clară de creştere a pieţei pe aceste marci proprii. Chiar dacă facem şi câteva mărci proprii, ţinem foarte mult la capitolul calitate, nu facem niciun fel de rabat la aceste articole, consumatorii nostri apreciează acest lucru. Aşa am ajuns să fim numărul 1 pe piaţa de spumante ca şi volum,  pe primul loc pe piaţa de lichioruri, unde controlăm un sfert din piaţă, să fim primul jucător pe piaţa de bitter, pe piaţa de sangria şi produse spumante pentru copii, iar pe brandy suntem pe locul trei. Pe whisky nu ne-am implicat, pentru că românii sunt mai conservatori, merg pe marcă cunoscută, nu sunt tentaţi de mărcile româneşti.