Hramul Mănăstirii „Sfinţii Voievozi” din Slobozia
În perioada 06 – 11 noiembrie 2013, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Vincenţiu, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor organizează o serie de manifestări cu ocazia sărbătoririi hramului „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” al Mănăstirii din Slobozia.
Partenerul media „Agenţia de ştiri – Lăcaşuri Ortodoxe” va transmite online toate evenimentele, care vor putea fi vizionate pe următoarele site-uri: www.lacasuriortodoxe.ro, www.sf-esc.ro, www.manastireaslobozia.ro.
Calendarul evenimentelor se va desfăşura după următorul program:
Miercuri, 06 noiembrie 2013:
La orele 14:30 va avea loc primirea raclei cu moaştele SFINTEI MUCENIŢE FILOFTEIA de la Curtea de Argeş, la Catedrala Episcopală, urmată de slujba de Te Deum.
La orele 15:00, după slujba de Te Deum, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu, soborul de preoţi şi credincioşii vor pleca într-o procesiune pe străzile municipiului Slobozia până la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi”, unde racla cu sfintele moaşte va fi depusă într-un baldachin în curtea sfântului lăcaş, spre închinare tuturor credincioşilor.
Joi, 07 noiembrie 2013:
La ora 07.00 – Acatistul Sfintei Muceniţe Filofteia şi Sfânta Liturghie, iar seara Priveghere cu Litie în cinstea Sfinţilor Arhangheli.
Vineri, 08 noiembrie 2013:
În ziua sărbătorii hramului Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” va fi săvârşită Sfânta Liturghie de către Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu. La slujbă vor participa toţi membrii clerici ai Permanenţei Consiliului Eparhial, preacucernicii părinţi protopopi ai Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, preoţii din municipiul Slobozia şi din parohiile Eparhiei. Împreună rugători vor fi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene şi credincioşi.
Sâmbătă, 09 noiembrie 2013:
La ora 07.00 – Acatistul Buneivestiri şi Sfânta Liturghie, iar seara Priveghere cu Litie în cinstea Sfinţilor Arhangheli.
Duminică, 10 noiembrie 2013:
Din ziua hramului până Duminică se vor săvârşi slujbe în cinstea Sfintei Muceniţe Filofteia, iar Duminică, 10 noiembrie 2013, se va săvârşi, începând cu ora 09:00, Sfânta Liturghie sub protia Preasfinţitului Părinte Vincenţiu.
Luni, 11 noiembrie 2013:
Racla cu moaştele SFINTEI MUCENIŢE FILOFTEIA va rămâne spre închinare până luni, 11 noiembrie 2013, orele 10:00, când va fi pregătită pentru întoarcerea la Mănăstirea Curtea de Argeş din Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului.
Sfânta Filofteia, ocrotitoarea Ţării Româneşti
Sfânta Muceniţă Filofteia a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. A fost martirizată la doar 12 ani de tatăl său. Moaştele sale se află la Curtea de Argeş de la sfârşitul sec. al XIV-lea. În şedinţele Sinodului BOR din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sfintei Filofteia de la Argeş, pomenită la 7 decembrie. În tradiţia populară este numită Poitra lui Nicolae.
„Această icoană a fost zugrăvită ca semn de mulţumire întru cinstirea numelui, faptelor şi minunilor făptuite de Sfânta Filofteia familiei… A adus vindecări într-un mod absolut miraculos, mi-a adus spor în casă, recunoaşterea oficială în arta iconografică… Acestea toate şi multe altele stau mărturie ca şi astăzi cei ce se apropie de racla cu moaştele Sfintei şi cu inimă curată îi cer ajutorul nu rămân neascultaţi şi fără de ajutor” (Călin Bogătean)
De peste 600 de ani, Ţara Românească este vegheată de Sf. Muceniţă Filofteia, aflată la Curtea de Argeş. Binefacerile sale sunt nenumărate. Tămăduitoare de boli, apărătoare împotriva încercărilor vieţii, aducătoare de ploaie, protectoare a animalelor, dar şi a viilor, patroană a copiilor şi a tinerilor… Iată doar câteva dintre ele. Despre viaţa ei scurtă, de doar doisprezece ani, se ştiu multe. Viaţa sa a fost repede alcătuită de cei care au cunoscut-o, probabil în special datorită minunilor pe care le-a săvârşit imediat după martiriul său.
Un copil închinat lui Dumnezeu
Despre Sfânta Filofteia se ştie că a trăit la începutul sec. al XIII-lea, la sud de Dunăre, în oraşul Târnovo. Acest oraş era în acea vreme capitala Ţaratului româno-bulgar. Nu se poate afirma cu exactitate de ce naţionalitate era. Datorită vitregiei timpurilor, s-au înregistrat mai multe migraţii ale locuitorilor de pe cele două maluri ale Dunării. Unii reveneau la locul de baştină, alţii rămâneau în satele adoptive. Chiar şi întemeietorii Ţaratului româno-bulgar, fraţii Petru şi Asan, erau doi români stabiliţi în Târnovo. Sfânta Filofteia s-a născut în jurul anului 1206. Numele său se traduce prin „iubitoare de Dumnezeu”. Acest lucru l-a demonstrat scurta ei viaţă.
Următoare poruncii iubirii
Mama Filofteiei a fost o creştină evlavioasă, care a învăţat-o iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, milostenia, postul şi rugăciunea. A murit însă de tânără, lăsând-o pe Filofteia orfană la o vârsta fragedă. Pentru a face faţă greutăţilor pe care le presupunea creşterea unui copil, tatăl său a decis să se recăsătorească. Tradiţia spune că noua şotie nu era un om al rugăciunii şi al milosteniei. Nici cu Filofteia relaţia nu era foarte bună, mai ales când fetiţa se ducea la biserică, se ruga şi îşi arăta mărinimia sufletului. A început să o persecute, trimiţând-o la diferite munci grele. În acelaşi timp, se pare că încerca să îl întărâte şi pe tată împotriva copilei sale.
Martirizată la doar 12 ani
Una dintre îndatoririle Filofteiei era cea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Pe drum însă, întâlnindu-se cu oamenii săraci, care ii cereau măcar un colţişor de pâine, nu o lăsa inima sa treacă nepăsătoare mai departe. Astfel, ea le dădea din mâncarea tatălui sau. Lucrul s-a repetat, astfel încât tatăl, rămânând mai mult flămând, şi-a certat soţia. Aceasta însă s-a apărat, spunându-i că Filofteia este vinovată, căci împarte mâncarea la săraci. Mânios peste fire, tatăl s-a pus la pândă şi, surprinzând-o pe Filofteia în timp ce făcea milostenia obişnuită, a aruncat spre ea cu barda ce o purta la brâu. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior. În urma acestei răni şi-a încredinţat sufletul Domnului, la vârsta de doar 12 ani. Era în anul 1218.
Trupul făcător de minuni
Înspăimântat de fapta sa, tatăl a încercat să îi ridice trupul, pentru a o înmormânta. Dar Dumnezeu a proslăvit-o, iar trupul ei a devenit atât de greu, încât nu l-a putut clinti, deşi a chemat şi pe alţi oameni în ajutor. Îngrozit de această minune, l-a chemat pe Arhiepiscopul de Târnovo. Acesta a venit însoţit de un alai de preoţi şi credincioşi, citind mai multe rugăciuni de dezlegare, pentru a putea duce trupul Sfintei în catedrala din Târnovo. Sinaxarul spune că, nedorind să meargă acolo, trupul s-a lăsat greu ca prin minune. Astfel, ierarhul a început să rostească numele mai multor oraşe, aflate de o parte şi de alta a Dunării. Când a fost pronunţat numele Cetăţii de Argeş, trupul s-a făcut dintr-o dată uşor, Filofteia arătând în ce casă dorea să fie dusă.
Aducerea la Curtea de Argeş
Istoria arată însă că moaştele Sf. Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Ţaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars oraşul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nicopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae“, de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost aşezate aici a doua zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Ocrotitoare a românilor
Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe“ şi „Adormirea Maicii Domnului“ – Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului în apropierea acestei localităţi, moaştele au fost duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş, iar din 1949 se afla in paraclisul acestei mănăstiri. Pelerinii care au trecut de-a lungul timpului pe la racla Sf. Muceniţe Filofteia au lăsat mărturii atât despre numeroasele minuni care se săvârşeau aici, cât şi despre evlavia de care se bucura în rândul credincioşilor de pretutindeni. Datorită acestei cinstiri deosebite, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 februarie 1950 s-a decis generalizarea cultului Sf. Muceniţe Filofteia în întreaga ţară.
Casa românească a Sfintei Filofteia
Biserica „Sf. Nicolae“ Domnesc de la Curtea de Argeş este cel mai vechi monument păstrat în Ţara Românească. Construcţia a fost începută de domnitorul Basarab I, dar, trecând la cele veşnice în 1352, lucrările au fost continuate de urmaşii săi, Nicolae Alexandru şi Vladislav Vlaicu. Biserica uimeşte prin dimensiunile mari pentru epoca sa, poate şi fiindcă a fost destinată să fie catedrala mitropolitană. Stilul este cel bizantin de cruce înscrisă, caracteristic dinastiei bizantine a Comnenilor, iar pictura impresionează prin sobrietate. În biserică se mai pot vedea şi unele picturi ulterioare, aparţinând stilului brâncovenesc. În apropiere, în sec. al XVI-lea, domnitorul Neagoe Basarab a construit actuala Catedrală episcopală.
Racla în care se află moaştele Sfintei Filofteia a fost restaurată în anul 2004. Inscripţia de pe raclă spune: „Acest sicriu de chiparos s-au făcutu de Hagji Ioan Pitiş din Ploieşti la a treia venire a sfintelor moaşte în Ploieşti în trei ani pe rându. Prin rugăciunile săvârşite de norodu la întâmpinarea sfintelor moaşte Dumnezeu s-au milostivitu şi în aceşti trei ani 1867, 1868 şi 1869 si au fost foarte multă abundenţă în rodirea pământului.”
Poitra lui Nicolae
Întrucât Sf. Nicolae se bucură de o importanţă deosebită în cadrul panteonului popular, şi sărbătoarea sa este una pe măsură. Ea durează trei zile, începând din ajun (5 decembrie) şi se prelungeşte până a doua zi, pe 7 decembrie. Ciuda sau Poitra Sf. Nicolae este astfel cea de-a treia zi de prăznuire a Sfântului. Sf. Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aibă o viaţa liniştită. Cinstirea ei constituie o garanţie a ploilor mănoase de peste an. De altfel, Sf. Filofteia este numită „aducătoarea de ploi“. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sf. Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre. Chiar şi viile sunt protejate de mană sau de filoxeră în urma rugăciunilor Sfintei Filofteia.
Biroul de Presă
al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor