Absenţa izvoarelor istorice scrise, care să contureze un trecut sigur milenar, a dat naştere unor legende care încearcă să explice originea rromilor. Astfel, unii istorici i-au considerat egipteni sau urmaşii vechilor egipteni, rătăcirile şi nenorocirile fiindu-le prezise de către profeţi.

Romii au sosit pe continentul european în mai multe valuri, în urma unei lungi migraţii, între secolele IX şi XV. Plecaţi din nord-vestul sau centrul Indiei, traseul urmat a putut fi reconstituit pe baza influenţelor pe care le-au avut asupra limbii romani, limbile unor popoare asiatice şi balcanice alături de care au petrecut un anumit timp pe parcursul acestei migraţii.

Romii vorbesc limba romani, ale cărei rădăcini se află în familia limbilor indo-europene, fiind similară cu punjaba şi hindi, vorbite în regiuni ale Indiei. În funcţie de ţara sau regiunea unde s-au stabilit romii, limba s-a transformat, îmbogăţindu-se cu termeni locali.
Cuvântul RROM este un cuvânt vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a rromilor. Cuvântul ”ţigan” nu există în limba romani și nu a reprezentat niciodată autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, fiind un cuvânt profund peiorativ folosit de neromi pentru a insulta romii.
Termenul îşi are rădăcinile în grecescul „athinganos” sau „athinganoy”, înțelesul fiind acela de „păgân”, „de neatins” sau „impur”. Termenul desemna apartenenţa etnică a unui grup considerat eretic de către structurile bisericii de la acea vreme.

Acestea sunt doar câteva detalii despre istoria romilor. Însă, de vineri, 28 septembrie, a fost deschisă, la Muzeul Județean Ialomița, expoziția de fotografie “Romii – perspective istorice şi contemporane”, în parteneriat cu Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa. Expoziţia cuprinde o colecţie inedită de fotografii în care sunt surprinse aspecte din viaţa romilor şi din comunităţile de romi de la sfârşitul secolului XIX şi până în zilele noastre. Colecţia, acompaniată de elemente tradiţionale rome, are rolul de promova istoria şi valorile culturale ale etniei, ca factor de demontare a stereotipurilor şi prejudecăţilor la adresa comunităţilor de romi din judeţul Ialomiţa.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice locale și judeţene, ai societăţii civile şi a adus în faţa publicului o istorie în imagini a unei importante minorităţi din judeţul Ialomiţa, adresându-se astfel nevoii de cunoaştere şi acceptare a unui spaţiu etnic multicultural.
Din păcate, istoria romilor nu poate salva imaginea contemporanilor, a multora dintre ei, imagine care nu mai are aproape nimic în comun cu cea de altădată. Romii de pe vremuri erau liniștiți, muncitori, își câștigau existența în principal cântând sau confecționând obiecte din lemn, fier sau aramă. Nunțile romilor de acum nu mai seamănă cu cele de altădată, tradițiile lor nefiind păstrate în totalitate. În ciuda tuturor programelor de integrare socială, romii parcă și-au ales calea. Cu greu se reușește schimbarea mentalităților. Însă, există și excepții. Totul este ca ei să accepte sprijinul. Un sprijin de care mulți români nu au parte.
Petre Florin Manole, consilier ministru delegat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, fost elev al Colegiului „Mihai Viteazu” din Slobozia, cu ajutorul căruia au fost aduse la Slobozia aceste fotografii, este de părere că necunoașterea istoriei acestei etnii a condus la formarea unor idei preconcepute.

„Mă aflu aici pentru că sunt rom, pentru că m-a interesat și am studiat istoria romilor, pentru că am și cercetat. Pozele acestea nu sunt de nicăieri sau de oriunde, ci de la Biblioteca Academiei, unde sunt disponibile în original. Există și alte materiale, ziare și altele, care atestă preocupările interne ale etniei de a se promova pe sine. Este foarte utilă această expoziție mobilă, pentru că poate să ajungă în școli, la elevi. Mă bucur că această expoziție are multe imagini, care arată ceva ce de obicei manualele de istorie școlare nu acoperă suficient de mult în legătură cu istoria relațiilor dintre etniile din România. Aflăm că românii și maghiarii s-au luptat, că românii și turcii s-au luptat în repetate rânduri (…), dar aflăm destul de rar că în spațiul românesc, sute de ani, comunități etnice diferite, dincolo de luptele între ele sau cu alții, au coexistat și au și făcut lucruri bune, corecte și normale (…)”, spunea acesta.

Vernisajul se înscrie în cadrul proiectului «Expoziţie de artă şi cultură romă» implementat de către Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială şi finanţat de către Centrul Naţional de Cultură a Romilor- Romano Kher.