24 ianuarie – Mica Unire din comuna Maia. Jipa Rotaru, declarat cetățean de onoare al localității.
Una dintre manifestările organizate în județul Ialomița, prilejuite de sărbătorirea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, s-a desfășurat marți, 24 ianuarie, în comuna Maia, acolo unde își doarme somnul de veci Întâiul Prim-ministru al României moderne, Barbu Catargiu, devenit ialomițean după ce a cumpărat în localitatea Maia un domeniu alcătuit dintr-un castel, un parc și o biserică.
Manifestările cultural-istorice au avut loc în piațeta unde a fost amplasat de curând bustul lui Barbu Catargiu, lucrare de for public realizată cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița și al comunei Maia.
Trebuie spus faptul că UAT Județul Ialomița, prin Consiliul Județean, a contribuit financiar la realizarea monumentului comemorativ (bust și soclu), reprezentându-l pe Barbu Catargiu, încă din aprilie 2022, în asociere cu UAT Maia, dorindu-se ca acest monument să fie atât o aducere aminte a meritelor politice ale primului prim-ministru al României, cât şi o păstrare în memoria generațiilor viitoare a personalităților ialomițene care au influențat evenimentele istorice ulterioare Unirii Principatelor Române de la 1859. Iar anul trecut s-au împlinit 160 de ani de la numirea primului Guvern al României, condus de Barbu Catargiu.
Barbu Catargiu s-a născut la 26 octombrie 1807, într-o veche familie boierească. A fost fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței Văcărescu, fiica banului Barbu Văcărescu. Barbu Catargiu a fost descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. Între anii 1825 și 1834 a trăit în străinătate, cu precădere în Franța. A urmat studii de litere, drept, istorie, filosofie şi economie politică la Paris. Cariera politică a lui Catargiu a început în anul 1837, când a devenit membru în Adunarea Obștească a Țării Românești. Fiind unul dintre fruntașii conservatori din Muntenia, Catargiu a avut importante activităţi unioniste. La 22 ianuarie 1862, după recunoașterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei şi Țării Românești, este format primul Guvern al României, primul prim-ministru fiind desemnat Barbu Catargiu. În timpul acestei guvernări au fost luate importante măsuri pentru unificarea administrativă a noului stat. A guvernat în perioada 22 ianuarie 1862 – 8 iunie 1862, când a fost asasinat în Dealul Mitropoliei din București. În timpul vieții a cumpărat în localitatea Maia un domeniu alcătuit dintr-un castel, un parc și o biserică. Pentru amenajarea parcului, Barbu Catargiu l-a angajat pe fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, peisagistul Wilhelm Mayer, căruia i-a încredințat misiunea de a crea împrejurul conacului un parc fabulos, ceea ce s-a și întâmplat.
În prezent, din toate acestea se păstrează biserica (în 1862, Ecaterina Barbu Catargiu a restaurat biserica în memoria soțului ei), unde în partea dreaptă a pronaosului se află monumentul funerar, de marmură albă, al lui Barbu Catargiu, iar în partea stângă se coboară în subsol, unde se găsește cavoul ex-primului-ministru și al familiei. Într-un mic hol se află o cruce de lemn, despre care se spune că a fost trăsnită și năruită de pe biserică de o furtună cu tunete și fulgere, izbucnită chiar în ziua când complotiștii îl asasinau pe Barbu Catargiu la București. În aceeași încăpere, pe un soclu de marmură, unde este săpată data de 8 iunie 1862, se află un sicriu în miniatură, de sticlă, păstrator al îmbrăcămintei victimei.
Totodată, în parc, preotul paroh Alexandru Marinescu a realizat un muzeu, care împreună cu biserica și ultimele ruine ale conacului alcătuiesc „Așezământul de artă și cultură religioasă de la Maia-Catargi”, unde se păstrează o colecție de documente și obiecte cu valoare istorică și artistică.
Manifestarea organizată la Maia, la care au participat autorități locale, județene și centrale, a fost un bun prilej pentru a ne cunoaște și cinsti o parte din istorie „la fața locului”.
După intonarea Imnului Național al României, de către Nicole Dumitrașcu, un sobor de preoți a săvârșit Slujba de Te Deum.
Despre importanța acestei zile în evoluția poporului român au vorbit academicianul prof. univ. dr. Georgeta Filitti, prof. Roman Jipa și prof. Vitalie Buzu.
„Unirea Principatelor era atunci motivul principal al luptei generației pașoptiste. A fost o generație plină de șansă, plină de noroc, nu numai pentru că a luptat pentru un ideal, dar l-a și putut înfăptui. La 24 ianuarie, prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza (la Iași și București), înfăptuită la București, începea închegarea statală a românilor. Sigur, aveau să urmeze evenimente ulterioare, Independența, Marea Unire, dar atunci începe septenatul lui Al. I. Cuza, care însemnau șapte ani de creație, de activitate reformatoare, de dăruire pentru țară. Și aici la Maia, poate mai mult și mai temeinic decât oriunde în spațiul românesc, trebuie să-l evocăm pe un sfătuitor, un apropiat al lui Cuza, pe Barbu Catargiu. Cred că mulți dintre dumneavoastră știți care a fost crezul lui Barbu Catargiu: „Nimic pentru mine, totul pentru țară!”. De aceea și dumneavoastră îl sărbătoriți atât de frumos, atât de expresiv pe omul acesta și, vă rog să mă credeți, poate că mă simt mai bine plasată decât mulți dintre istorici să vorbesc cu mare admirație de el. În vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza a existat o figură istorică, o figură politică memorabilă, Mihail Kogălniceanu. I-am editat opera, mi se mai spune și acum doamna Kogălniceanu pentru acest motiv, dar trebuie să recunoaștem un lucru: Alexandru Ioan Cuza i-a privit pe amândoi, i-a folosit pe amândoi, dar cei doi n-au fost prieteni. Au fot oponenți. Opoziția lor s-a consumat cel mai expresiv, cel mai profitabil pentru țară, în Parlament. Și actualitatea comportamentului lor trebuie să o considerăm că există și astăzi. Putem să fim în partide deosebite, putem avea păreri deosebite, dar important, esențial, este să nu ne gândim la noi, la măruntele noastre interese, ci să ne gândim la țară. Să ne gândim la beneficiul pe care-l putem aduce prin faptele noastre, prin atitudinea noastră acestei țări. Cred că acesta este mesajul pe care ni-l trimit peste timp oamenii Unirii, pentru că unirea n-a fost gestul cuiva, a fost gestul întregului popor, a fost gestul românilor adunați la Parlamentul de la București, care a obligat Adunarea să se decidă. Și Adunarea a decis prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. La Iași și la București se înfăptuia acest gest, gest care nu rămâne singular, este o cărămidă pusă la temelia României moderne. Vă rog să vă gândiți mereu la acest lucru și ca element definitoriu, de forță, de putere, de exprimare a românilorîn Europa, rămâne această Unire. Câtă vreme suntem uniți, câtă vreme lăsăm deoparte interesele personale, suntem puternici. De ce? Pentru că noi nu suntem un popor de sute de milioane de locuitori. Avem o putere limitată. Și atunci, sunt două elemente care trebuie să ne definească: cultura și educația, dar și diplomația. Cu aceste două elemente au făcut față istoriei oamenii Unirii, în asemenea măsură încât în 1859, în America, se vorbea de faptul îndeplinit, de exemplul pe care l-au dat la un moment dat Principatele Române, exemplu care avea să fie urmat de politica Risorgimentului în Italia. Prin urmare, avem toată justificarea să fim mândri de strămoșii noștri. Vă felicit pentru această zi, sper, cât îmi va mai da Dumnezeu zile, să vin și anii următori în mijlocul domniilor voastre”, a transmis academicianul prof. univ. dr. Georgeta Filitti.
Despre contribuțiile ialomițene la realizarea Unirii de la 1859 a vorbit profesorul Vitalie Buzu.
„Ialomița a avut o contribuție însemnată la realizarea Unirii de la 1859. Ialomițenii s-au aflat în avangarda luptelor pentru unire și constatăm acest lucru încă din timpul alegerilor pentru adunările ad-hoc din 1857. (…) Ca urmare a alegerilor, ialomițenii au trimis în adunarea Ad-Hoc de la București, doi mari proprietari, un proprietar mic, unul din rândul plugarilor plecați și un orășean. (…) Pentru adunarea electivă din 1859, ialomițenii au trimis la București din partea alegătorilor direcți pe logofătul Scarlat Crețulescu, Barbu Slătineanu, din partea alegătorilor primari pe logofătul Barbu Catargiu, iar din partea orașului Călărași pe aga Alexandru Florescu. Trebuie remarcat faptul că Barbu Catargiu a fost ales atât în județul Ialomița, cât și în județul Olt, dar a ales să reprezinte județul Ialomița. (…) Barbu Catargiu a mai reprezentat Ialomița în adunările legislative din 1860 și 1861 (…)”, a spus Vitalie Buzu.
Discursul lui Barbu Catargiu, din 11 decembrie 1861, după recunoașterea Unirii Principatelor de către Marile Puteri, rămâne și astăzi memorabil:
„(…) Nu este destul unirea între țările surori! Ne trebuie și unirea între fiii ei. Așa numai vom consolida peste veacuri marele fapt de astăzi. Așa numai vom păstra locul nostru între națiile Europei, unde ne aflăm de astăzi înscriși. Acum pe drapelul nostru, înaintea căruia să fim toți îngenuncheați, să scriem astăzi: Totul pentru țară, nimic pentru noi! Să trăiască România!”.
La eveniment a vorbit despre personalitatea lui Barbu Catargiu și profesor universitar doctor Rotaru Jipa. În acest context, i-a fost înmânată distincția de cetățean de onoare al comunei Maia, de către primarul localității, Niculae Sorin.
Comandorul prof.univ.dr. Jipa Rotaru este inițiatorul unor reuniuni anuale ale istoricilor, la Maia. În fiecare an, zeci de istorici trec pragul acestei localități, iar locuitorii se simt mândri de acest lucru. Din cele 19 sesiuni de comunicări științifice derulate de istoricul Jipa Rotaru, trei au fost dedicate lui Barbu Catargiu, fiind scrise și trei volume, acestea putând fi găsite și la Biblioteca din Maia.
„În puține cuvinte, vreau să-i mulțumesc lui Barbu Catargiu. Vreau, tot în puține cuvinte, să vă mulțumesc dumneavoastră că astăzi sunteți aici la Maia în număr atât de mare. Maia nu a văzut niciodată atâta lume la un loc în centrul ei. Poate, în vremea lui Barbu Catargiu. Barbu a fost un patriot desăvârșit, a fost un orator desăvârșit, a fost loial intereselor naționale și a fost un luptător pentru unire. Este adevărat că nu prea s-a înțeles cu Cuza. Asta nu înseamnă că cineva îl putea împiedica să participe la viața social-culturală, social-politică a țării. A îndeplinit funcții mari, de la prefect, ajutor de miniștri, ministru, spătar și este cel mai important că atunci când Cuza Vodă l-a chemat ca să-i încredințeze președinția Consiliului de Miniștri, l-a apreciat ca cel mai potrivit pentru așa ceva. Dovadă că pe lângă președinția Consiliului de Miniștri i s-au mai acordat și vreo trei ministere: făcea și internele, conducea și diplomația românească. Deci, în Barbu am avut întotdeauna un sprijin. Pentru Maia, Barbu a însemnat un lucru cu totul deosebit. Însăși această comună și această moșie a lui reprezintă rodul unei strădanii, a unei stăruințe și a unei permanente hotărâri că pământul românesc trebuie păstrat, trebuie îngrijit, trebuie muncit de aceia care-l iubesc, care țin la glie. La Maia, el a încercat să-și facă un mediu ambiant, un loc de recreere și nu numai, un loc de muncă. (…) Îi mulțumesc lui Barbu Catargiu. Să știți că oameni ca Barbu Catargiu ne sunt absolut necesari și în ziua de astăzi(…).Îmi aduc aminte cu cât patos, cu câtă pasiune se pronunța atunci când lua cuvântul pentru a lămuri acele principii în ședințele adunării sau în alte împrejurări, îmi aduc aminte cu cât patos pleda pentru interesele țărănimii atunci când era vorba de controversata lege rurală, care a fost nodul gordian al relațiilor dintre el și Kogălniceanu. (…) Vreau să le mulțumesc și celor prin grija cărora am reușit să te reprezentăm și să te punem aici, în mijlocul comunei, și sigur, dați-mi voie să mulțumesc Consiliului Județean pentru asta, este meritul Consiliului Județean, este meritul primarului nostru, că reușim, iată, prin acest bust din centrul comunei, să-l aducem, după mult timp, pe Barbu la el acasă. Și să-l avem aici ca icoană. Când trecem pe aceste străzi, să ne oprim o clipă și să-i spunem lui Barbu ce s-a realizat aici de când a plecat el, ce am făcut, ce-o să mai facem pentru ca ceea ce el ne-a lăsat drept moștenire să putem duce mai departe”, a transmis, printre altele, prof. Jipa Niculae.
De asemenea, reprezentanții autorităților au vorbit pe scurt despre păstrarea tradițiilor, despre istoria noastră, dar și despre sprijinul acordat pentru organizarea unor astfel de manifestări cultural-istorice.
Primarul comunei Maia, Sorin Niculae, a mulțumit tuturor celor prezenți la această acțiune, de la reprezentanții Consiliului Județean, ai Prefecturii, ai unor instituții, locuitori, primari, consilieri locali și județeni, elevi, profesori și până la deputați, pentru că au dat curs invitației.
„Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc domnului profesor universitar Jipa Rotaru, vreau să-i mulțumesc pentru că a reușit să ducă istoria, cultura acestei localități, în toate colțurile țării. A reușit să se implice și să facă din această localitate frumoasă a noastră una cunoscută și peste granițele țării. Domnule profesor, noi, ca măieni, ca ialomițeni, suntem obligați să vă mulțumim pentru ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți pentru noi. Cu această ocazie, și cred că va fi o surpriză pentru dumneavoastră, la propunerea mea și în urma votului consilierilor locali, prin hotărârea de consiliu numărul 6 din 11 ianuarie, sunteți desemnat cetățean de onoare al acestei localități”, a afirmat primarul localității Maia.
Manifestarea a continuat cu un program artistic, susținut de elevii Școlii Gimnaziale Maia și de Ansamblul Folcloric „Doina Bărăganului”.
Participanții la eveniment au vizitat apoi Așezământul de Artă și Cultură Religioasă „Maia Catargi”.