livrari la domiciliu apa de masa la domiciliu slobozia

Ialomița: Ziua Porumbului 2020, la Orezu. Seceta pedologică a făcut ca producția de porumb să fie extrem de scăzută

 „Viitorul porumbului, profit sau provocare” a fost tema de principală a dezbaterilor cu fermierii  în cadrul Zilei Porumbului de la Orezu, județul Ialomița, desfășurată joi, 10 septembrie.

Ziua Porumbului 02
Ziua Porumbului 2020

Ediția 2020 a Zilei Porumbului, organizată pe parcursul a zece ani de către fermierul Nicolae Sitaru (firma Elsit), președintele APPR, a fost una total diferită față de alți ani, fiind desfășurată într-un cadru restrâns, din cauza  pandemiei de COVID – 19, care nu a mai permis prezența fizică a sutelor de fermieri pe câmp, evenimentul fiind susținut, însă, online, pe Farm Forum, o platformă creată pentru fermieri. Dacă anul trecut erau peste 1.500 de participanți, anul acesta totul s-a rezumat la oficialități, câțiva specialiști și mass-media locale și centrale.

La eveniment au fost prezenți ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice, deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Marin Nedu, fermier din Ialomița, Mihai Gheorghe, reprezentant Bayer, dar și alți specialiști din domeniu.

Seceta extremă a afectat și producția de porumb

Subiectele principale din cadrul acestei dezbateri au fost axate pe dezastrul agricol creat de secetă, pe măsurile de sprijin pentru fermieri, discutându-se și despre crearea unui fond mutual, un fond de risc care să fie la dispoziția fermierilor în astfel de momente critice, despre schimbările climatice și posibilitățile de adaptare a agriculturii românești la tehnologii cât mai noi, dar și despre strategiile gândite pentru a aduce apa la culturi.

Seceta pedologică a făcut ca producția de porumb să fie extrem de scăzută anul acesta, media fiind undeva la 2.100 – 2.200 de kg. la hectar, față de 12.000 de kg. la hectar în 2018, când România a fost cel mai mare exportator de porumb.

Nicolae Sitaru
Nicolae Sitaru

„Trebuie să încercăm să trecem cu bine și peste asta. Am vrut să facem acest eveniment, chiar dacă loturile de porumb sunt grav afectate de secetă, să tragem și un semnal de alarmă pentru viitor referitor la ce vom face cu cultura de porumb, care pentru fermieri întotdeauna a fost o cultură profitabilă. Sper ca în viitor să nu mai avem parte de o asemenea secetă și atâtea greutăți. (…) Producțiile din acest an sunt foarte diferite.  De pe anumite loturi am recoltat 710 kilograme, iar de pe altele 5.700 de kilograme. Media este undeva la 2.200 de kg, cea mai slabă producție de când facem Ziua Porumbului. Nu este nimeni vinovat (…). Știți foarte bine că nu există viață fără apă. Și atunci trebuie să ne gândim în viitor.  Anul 2020 este un an foarte complicat, după cum îl vedeți, cu producții foarte mici și la porumb și la floarea soarelui. Ne va determina ca în viitor să fim mai precauți, să vedem cum putem să aducem apa la plante . (…) Au mai fost ani grei. (…) Dar noi sperăm să trecem cu fruntea sus și peste un an greu ca acesta. Trebuie să recunosc, fără să laud pe cineva, că am avut și suport de la Ministerul Agriculturii și am construit această formă de ajutor pentru culturile înființate în toamnă și sper ca până pe 25 septembrie să avem și banii în cont și să putem acoperi o parte din cheltuieli.  Orice fel de ajutor este binevenit. Trebuie să ne gândim și la o schemă care să acopere și culturile înființate în primăvară, pentru că situația este destul de complicată. Un an greu va fi acoperit foarte greu și într-o perioadă mai lungă, dar agricultorii sunt în general oameni optimiști”, afirma Nicolae Sitaru.

Un mesaj de încurajare a fost transmis agricultorilor și de către ministrul de resort, care a promis, pe lângă compensațiile necesare pentru culturile calamitate, că va găsi soluții, împreună cu specialiștii, de a finanța toate programele care se referă la gestionarea apei.

Adrian Oros
Adrian Oros

„Vă felicit că nu ați abandonat lupta. Speranța noastră este să trecem peste aceste vremuri mai dificile, când iată se suprapune această pandemie cu seceta extremă, care pe dumneavoastră v-a afectat cel mai mult în această perioadă. Încercăm să compensăm pagubele produse de secetă, dar trebuie să ne gândim ce facem pe viitor. Astăzi, cei care cultivă porumb și o fac de multă vreme – și au avut și ani buni și ani mai grei – împreună cu specialiștii, cu cei care produc hibrizi mai rezistenți la condițiile pedoclimatice să găsim soluții ca pe viitor să nu mai avem un astfel de bilanț negativ. Sigur că este nevoie de apă și dacă apa nu vine de sus datoria noastră este să o aducem la plantă. De aceea, în următoarea perioadă, prima prioritate în agricultura românească trebuie să fie aceea a gestionării apei. (…) Trebuie să gândim foarte repede și să finanțăm consistent, într-un timp foarte scurt, tot ce înseamnă gestionarea apei. Și aci nu mă refer doar la irigații, ci și la sistemele de drenaj, de desecare, la lucrări de combatere a eroziunii solului, la lucrări de prevenire a deșertificării, la sistemul antigrindină . Toate acestea trebuie finanțate foarte repede”, a transmis ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a susținut că 6 miliarde de euro sunt alocate pentru astfel de investiții în infrastructura de gestionare a apei prin Programul de Reziliență, bani care vor trebui cheltuiți până în 2026. Trebuie, însă, acționat foarte repede. Totodată, acesta a vorbit și despre despăgubirile care vor fi acordate agricultorilor afectați de secetă din bugetul național.

 „Anul acesta suntem nevoiți, și așa este corect, să-i despăgubim și pe cei care nu au fost afectați direct de secetă. Cu siguranță, făcând analize, și cei din zootehnie au fost afectați (…). Banii vor veni după 15 septembrie. Noi am făcut un apel către cei aproximativ 34.000 de potențiali beneficiari pe care îi avem în baza de date, pentru că până ieri doar 14 – 15.000 se înscriseseră, să depună cererile. Eu cred că până pe 15 septembrie se vor înscrie toți. Vor primi 925 de lei la grâu și cu diferențe mici la celelalte culturi de toamnă. Pentru cei care au însămânțat în primăvară, și mă refer la porumb și floarea soarelui în special, este o preocupare a noastră. Tocmai de aceea am prelungit activitatea acelor comisii care constată dimensiunea pagubelor la aceste culturi. În momentul în care vom avea o situație finală vom încerca să găsim soluții și pentru plata acestor despăgubiri.  Acum suntem preocupați să dăm foarte repede despăgubirile pentru culturile din toamnă și  despăgubirile pentru sectorul zootehnic. (…) Eu cred că nu vom intra în recesiune. Tocmai de aceea încercăm să acordăm compensații în zonele afectate de secetă, dar care nu vor acoperi pierderile reale pe care le au fermierii. Anul acesta chiar încercăm să dăm aceste despăgubirile. Toți fermierii știu când le vor primi, pentru că la toate întâlnirile noastre, când am stabilit acele forme de sprijin pentru fiecare sector în parte, le-am făcut cu fiecare lider de asociație în parte. Ghidurile sunt pe site-ul Ministerului, sunt publice, iar fermierii știu exact când vor primi aceste despăgubiri. Legat de fondurile mutuale, era bine ca până acum acestea să existe și să putem gestiona situațiile de criză”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Despăgubirile promise pentru fermierii afectați de secetă nu vor acoperi pierderile acestora, astfel încât să poată continua ciclul de producție, fiind important un fond mutual, care să îi sprijine în acest sens. Însă de la discuții și până la fapte, este o cale lungă.

Marin Nedu
Marin Nedu

Fermierul Marin Nedu a catalogat acest an ca fiind un an școală, în care să se reînvețe toți pașii care trebuie făcuți pentru ca agricultorii să nu mai sufere, deși despre secetă și irigații se tot vorbește în ultimii 30 de ani, mai ales o dată la patru ani… Acesta a făcut apel la responsabilii din agricultură ca despăgubirile pentru cei afectați de secetă să fie cât mai repede acordate, pentru ca anul viitor să nu fie unul dezastruos.

Valeriu Tabara
Valeriu Tabara

Totodată, Valeriu Tabără susținea că schimbările climatice ne obligă la implementarea unor noi metode de cercetare în agricultură, metodele clasice nedând roadele scontate. Acesta a reclamat și faptul că cercetarea în România nu prea mai există, fapt care dăunează tuturor. Valeriu Tabără a mai vorbit despre necesitatea schimbării tehnologiilor, despre revoluția genomică, gestionarea apei, dar și despre problemele acute din zootehnie, strâns legate de producțiile agricole din ce în ce mai slabe.

S-a discutat totodată despre contractele de arendă, subarendare, terenuri fărâmițate, despre propunerea ca schimburile de teren între fermieri să nu se mai considere subarendare, despre perioada minimă pe care ar trebui să o accepte la arendare, pentru a exista posibilitatea unor investiții în sistemul de irigații, în forarea de puțuri pentru irigare, despre legislația stufoasă, randamentul de valorificare a apei atunci când se lansează hibrizi noi, despre indicele foliar, rețetele de fertilizare (utilizarea potasiului) mai ales în zonele secetoase, despre calitatea produselor agricole și, nu în ultimul rând, despre micii fermieri.

„Canalul Siret-Bărăgan este mai important decât orice autostradă din România”, spunea Valeriu Tabără, care propunea chiar ca sistemele de irigații să fie bunuri de importanță națională, strategică, pentru a putea aduce apă la culturi trecând peste anumite proprietăți.

În acest context, ministrul Agriculturii a subliniat că în următorii șapte ani este imperios necesar ca investițiile în sistemele de irigații să fie făcute, fiind necesară o strategie clară pentru ca acele fonduri din programul de reziliență să poată fi atrase în special pentru infrastructura de atragere a apei.

Ministrul a mai vorbit și de planul Comisiei Europene, denumit „European Green Deal”, plan care are în vedere crearea unei economii sustenabile în Uniunea Europeană, prin schimbarea provocărilor climatice și de mediu, care la ora actuală reprezintă o amenințare pentru omenire, în oportunități. De la reducerea poluării, refacerea biodiversității și până la utilizarea eficientă a resurselor.

„La ministerul Agriculturii căutăm soluții pentru a folosi acest „Green Deal”. De exemplu, am putea folosi, pentru echipamentele de udare, energie verde sau am putea folosi banii, vom vedea care va fi procentul, în interesul pe care noi îl avem pe problemele acute pe care le avem”, a mai spus Adrian Oros.

Agricultorii au ridicat foarte multe probleme, unele foarte tehnice, reclamând totodată sincopele din legislație care le complică activitatea.  Cu toate acestea, ei sunt optimiști și speră ca acest an să fie „învățătură de minte”.

Nicolae Sitaru
Nicolae Sitaru

„Dacă vom învăța din lecția acestui an, vom vedea anii viitori. Dacă am învățat ceva, înseamnă că anul 2020 nu a trecut degeaba. Dacă nu am învățat,  înseamnă că am greșit și că trebuie să învățăm să fim altfel, mai gospodari, să folosim resursele de care putem dispune în așa fel încât să nu mai fim în situația acestui an.  Sigur că îl vom ține minte. Ca de fiecare dată, speranța moare ultima, iar dacă vor mai fi ani din aceștia gri să ne prindă mult mai pregătiți. Sper ca semnalul pe care am vrut să-l dăm prin organizarea zilei porumbului, diferit față de alți ani,  să fi fost bine primit”, a concluzionat Nicolae Sitaru.