Ziua Porumbului, a III – a ediție

Sute de fermieri, autorități locale și județene, secretari de stat, organizații profesionale, cercetători și companii din domeniu, care comercializează semințe, pesticide, îngrășăminte, au participat, miercuri, 5 septembrie, la cea de-a treia ediție a Zilei Porumbului, devenită deja o tradiție în satul Orezu din Ialomița.
Organizată de Nicolae Sitaru, consilier județean și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, Ziua Porumbului se vrea a fi o oportunitate pentru fermieri, mai mici sau mai mari, de a afla noutățile din domeniu, legate de această cultură, dar nu numai, de a socializa sau chiar de a pune bazele unor viitoare colaborări.

“Este de datoria noastră să facem în așa fel încât agricultura să fie din ce în ce mai eficientă, ca aceste culturi să ne aducă profit și bunăstare și, indiferent de dimensiunea fermelor, ele să fie eficiente și din ce în ce mai prospere. Cred că trebuie să facem ca porumbul să ajungă acolo unde este locul lui. Deocamdată, producția medie la porumb în România este destul de mică. Nu putem să ne lăudăm că România produce în medie 4 tone de porumb la hectar, iar anul acesta nici măcar atât. Este un an greu pentru fermierii din România. Aici, în zona noastră, putem spune că suntem un pic mai ajutați de Dumnezeu și facem oarece porumb, dar sunt zone în țară unde producția este foarte mică iar fermierii vor avea multe probleme, spunea Nicolae Sitaru în deschiderea evenimentului.”

Potrivit acestuia, agricultorii trebuie să fie foarte atenți când aleg hibrizii, pentru a fi cât mai adaptați zonei noastre, și de asemenea, pesticidele cu care se tratează porumbul, astfel încât la recoltă aceștia să fie mulțumiți. Nu în ultimul rând, acesta a atras atenția cu privire la prețurile cu care se achiziționează astfel de produse, astfel încât la final agricultorul să aibă cât de cât un profit.
Nicolae Sitaru susține că porumbul a fost, de-a lungul anilor, în societatea pe care o conduce, cea mai eficientă cultură, care a dat randament, și speră ca și anul acesta situația să fie cel puțin la fel de bună.
În context, acesta a avansat ideea înființării unei organizații a cultivatorilor de porumb, pentru ca problemele acestora să poată fi auzite mai bine la nivel înalt, mai ales că sunt din ce în ce mai prezente în viața lor. Pe parcursul discuțiilor s-a repus pe tapet problema irigațiilor, a sistemelor nefuncționale de ani buni , reclamându-se incapacitatea factorilor de decizie de a rezolva această situație.
Prezent la eveniment, președintele C.J. , Silvian Ciupercă, a vorbit despre inteligența agricultorilor de a reuși în condiții nu tocmai prielnice, afirmând în același timp că nu crede într-o politică agricolă europeană care nu include și o componentă importantă a politicii agricole românești, legată în principal de hrană, de calitate, de mediu, sau chiar de generațiile viitoare.

La Ziua Porumbului a fost prezent și Mihail Dumitru, reprezentant al comisiei de agricultură din cadrul Comisiei Europene și fost ministru al agriculturii.
Acesta a vorbit despre proiectul de reformă privind politica agricolă comună, proiect care speră să fie adoptat cât mai curând, astfel încât de la 1 ianuarie 2014 fermierii din UE să poată beneficia de toate avantajele propuse în acest proiect, de un anume nivel de sprijin, chiar în condițiile crizei economice actuale.
De asemenea, acesta a susținut că se are în vedere sprijinirea tinerilor fermieri, atragerea tinerilor spre agricultură, în condițiile în care se constată un proces accelerat de îmbătrânire în întreaga Europă.
După expunerea mai multor probleme din domeniu, Mihail Dumitru a avut un ton mai optimist, susținândcă există și vești bune pentru fermieri, legate de tendința de creștere a prețurilor produselor agricole, ceea ce le va balansa oarecum cheltuielile.

Pe de altă parte, Elena Tatomir, director general în cadrul Ministerul Agriculturii, a anunțat că a fost aprobat în Guvern ajutorul de minimis pentru agricultorii ale căror culturi au fost afectate de secetă, în valoare de 100 de lei pe hectar. Sprijinul se va acorda celor care au minim un hectar și maxim 10 hectare, agricultorii urmând să depună cererile până la 30 octombrie la Direcțiile Agricole. În cazul în care un fermier are un hectar și nu se află în evidența APIA, acesta va solicita primăriei pe raza căreia se află terenul o adeverință din care să reiasă că are această suprafață de teren în Registrul Agricol.
Aceasta a admis că agricultorii sunt nemulțumiți de această sumă, însă a afirmat că nici bugetul nu a fost prea generos, iar aceste despăgubiri sunt pentru cei mai mulți dintre cei afectați și pentru care acești bani chiar contează.

Nu de aceeași părere a fost Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care s-a arătat profund nemulțumit de cuantumul ajutorului de minimis care va fi acordat celor afectați de secetă, susținând că pentru acești bani nici nu merită să te apleci dacă îi găsești pe stradă, în condițiile în care pagubele sunt imense.

“Este regretabil că la potențialul hidrologic pe care îl are România, se vorbește de secetă. Este mare păcat. Irigațiile au rămas undeva în urmă, nu s-a mai investit un leu, iar noi am rămas neputincioși. În ceea ce privește sprijinirea agricultorilor, numai vorbe. Sunt toate anapoda. Mai precis, uitați-vă la acel ajutor de 100 de lei pe hectar. Îl trimite pe amărâtul ăla cu un hectar la zeci de kilometri să ia o adeverință, să facă cerere pentru 100 de lei. Cu siguranță va renunța la acești bani. 100 de lei îi dă pe autobuz. În ceea ce privește subvențiile pe hectar, una s-a spus și alta s-a făcut. Chiar azi LAPAR-ul a avut un Consiliu Director în cadrul căruia am decis ca în următoarea săptămână să avem o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Agriculturii să vedem ce ne poate oferi în ceea ce privește adevăratele despăgubiri. Pentru că dacă ne uităm la țările din jur care au primit câte o sută, o sută cinci zeci de euro despăgubiri și s-a putut cât de cât diminua pierderile” reclama liderul LAPAR.

Acesta a avansat chiar posibilitatea ca agricultorii să iasă în stradă în următoarea perioadă pentru a-și cere drepturile, drepturi egale cu ale agricultorilor din alte state, care au avut aceleași condiții climatice și aceleași pagube.

În schimb, fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, prezent la fiecare ediție, a apreciat continuitatea acestui eveniment dar și faptul că agricultorii comunică pentru a-și consolida relațiile pe piață.
Acesta a vorbit în special despre necesitatea utilizării producției agricole în producerea de energie din biomasă, despre crearea unor hibrizi adaptați pentru condițiile climatice de la noi, cu rezistență la boli, dar și despre calitatea semințelor.
Acesta a reclamat faptul că mai mult jumătate din suprafața cultivată cu porumb din România nu este cu hibrizi, randamentul acestei culturi fiind destul de redus.

Nu putea lipsi de la acest eveniment Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, actual președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Acesta, în stilu-i caracteristic, a liniștit fermierii, spunându-le că lucrurile, față de alți ani, s-au schimbat în bine, și chiar dacă nu poate fi totul perfect, tot mai bine e în câmp.

Chiar dacă la acest eveniment au fost prezentate foarte multe probleme ale agricultorilor, concluzia generală a fost aceea că până la urmă situația nu este chiar așa de grea față de alți ani, iar în viitor, prin investiții, prin cunoaștere, și cu puțin sprijin, se va putea face agricultură cât de cât performantă.

Mai trebuie spus că toți cei prezenți la eveniment au avut parte de o zi interesantă, cu multe noutăți în domeniu, un exemplu în acest sens fiind înghețata din porum, dar și de momente de relaxare.