Ziua Porumbului

aflată la cea de-a doua ediție, a reunit zeci de agricultori în satul Orezu

 

Județul Ialomița a fost, săptămâna trecută, locul unde zeci de agricultori din mai multe zone ale țării s-au întâlnit pentru a discuta despre reușitele dar și problemele din acest domeniu. Dacă prima ediție a „Zilei porumbului” a fost organizată în satul Rași (Sălcioara), cea de-a doua, organizată tot de președintele LAPAR, Nicolae Sitaru, a avut loc în satul Orezu (Ciochina), la eveniment fiind prezenți zeci de fermieri, dar și ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, președintele comisiei de agricultură din Senat, Petru Daia, președintele Asociației Județene a Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, Marin Nedu, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, Viorel Nica, prefectul județului, Mădălin Teculescu, președintele Consiliului Județean, Silvian Ciupercă, și mulți, mulți alții.

 

Agricultura, știm cu toții, este un domeniu complex, de importanță vitală pentru viitorul omenirii. Deciziile care se iau la nivel înalt trebuie să fie clare, foarte bine gândite pe termen mediu și lung, pentru ca, în final, cel care trudește pământul, indiferent la ce nivel se situează, să beneficieze de rezultatul politicilor agricole comune. Deși în ultimii ani s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu, mai sunt multe de făcut pentru ca România să reprezinte un concurent serios pe piața internațională. Deși țara noastră are această capacitate, din păcate nu este valorificată la maxim de potențial. Sunt probleme de ani de zile cu sistemul de irigații și, implicit, cu scăderea producției. Agricultorii se orientează spre culturi mai eficiente din punct de vedere economic, precum rapița, în detrimentul culturilor de grâu sau porumb, fenomen care ar trebui luat în seamă. O parte din aceste probleme au fost discutate pe parcursul evenimentului, agricultorii sperând ca, odată expuse, să fie găsite și soluții.

Nicolae Sitaru: Porumbul poate fi cea mai eficientă cultură a unui fermier

Președintele LAPAR, Nicolae Sitaru, și-a exprimat speranța ca obiectivele fixate cu această ocazie să fie îndeplinite cât se poate de repede, în condițiile în care la ora actuală sunt „destul de mult probleme cu nivelul producțiilor”.
Pentru a arăta că porumbul poate fi una dintre culturile eficiente spre care un fermier se poate orienta, Nicolae Sitaru a cultivat diverse soiuri din această cultură, pe loturi demonstrative.
„Nu putem să ne lăudăm cu patru tone de porumb la hectar. E foarte, foarte puțin. Sigur că marea majoritate a fermierilor are porumb mult mai frumos decât ce este aici, dar special am făcut un lot demonstrativ pe acest teren mai puțin fertil pentru a dovedi că porumbul poate fi cea mai eficientă cultură a unui fermier. Avem cea mai mare suprafață de porumb din Europa și suntem importanți din punctul acesta de vedere. Suntem sub ochii atenți ai producătorilor de semințe de porumb din Europa și din SUA. Cred că trebuie, ca fermieri, să fim atenți la tot ce se întâmplă, pentru că se întâmplă multe lucruri în cercetarea și genetica mondială și suntem datori să ne uităm la toți producătorii de semințe în așa fel încât pe câmpurile noastre să fie semințele cele mai bune, care să ne aducă cele mai bune randamente și, implicit, cel mai bun profit. Eu aș trage un semnal de alarmă cu privire la scăderea suprafețelor de grâu, pentru că rapița și porumbul, datorită eficienței ridicate pe care o au din punct de vedere economic, s-ar putea să înlocuiască treptat o parte din suprafețele cultivate cu grâu și cred că producătorii de făină și brutarii trebuie să se gândească bine când oferă un preț la grâu că este necesar să mențină această cultură în atenția agricultorilor”, a afirmat Nicolae Sitaru.
Cinci companii producătoare de semințe, Caussade, KWS, Maisadour, Monsanto, Pioneer și Syngenta și-au prezentat cei mai noi hibrizi de porumb, la finalul zilei de pe loturile demonstrative fiind recoltat porumbul pentru a se vedea rezultatele.

Valeriu Tabără: Canalul Siret-Bărăgan este mai important decât o autostradă

Despre canalul Siret-Bărăgan se tot discută de ani de zile ca fiind singura șansă a agricultorilor de a-și iriga culturile la un preț acceptabil. În condițiile în care la ora actuală costul apei este extrem de ridicat, agricultorii speră ca investiția în acest canal de aproape 200 de kilometri să le mai dea o șansă.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, declara că acest canal este mai important decât o autostradă, exprimându-și speranța ca investiția să fie lansată, iar agricultorii să aibă apă la un preț rentabil.
„Nu întâmplător, cred că a doua zi după ce am preluat funcția de ministru, am comandat harta cu canalul Siret-Bărăgan. (…) Nu este la mine în responsabilitate, dar realizarea acestui canal, de 190 de km, este una dintre șansele nu numai de a aduce apă, ci și de a o aduce rentabilă. Sigur că au fost multe neglijențe de-a lungul timpului, sistemul nefuncționând de vreo 20 de ani nejustificat, însă sunt probleme mari cu aceste costuri. (…) Finalizarea acestui canal este mai importantă decât autostrada. La prima vedere, poate, pentru unii nu, dar pentru toți cei care sunt în areal, canalul Siret-Bărăgan este mai important decât o autostradă. Eu sper să fie lansată investiția, apoi conectarea pe sistem gravitațional a sistemelor care vin pe o suprafață de circa 775.000 de hectare”, a afirmat ministrul.

foto porumbRomânia trebuie să devină o mare exportatoare de cereale și de produse agricole

În prezența a zeci de agricultori din mai multe județe, Valeriu Tabără a vorbit despre importanța cultivării porumbului, despre hibrizi, productivitate și competiție pe piața internațională, despre crearea rețelei de gestionare și distribuție a recoltei, dar și despre importanța gestionării apei din sol.
Ministrul Agriculturii și-a exprimat speranța că porumbul va deveni o cultură importantă, chiar dacă în ultimii ani suprafața totală cultivată a scăzut sub trei milioane de hectare.
„Eu spun că încet, încet, această suprafață va urca din nou, având în vedere că a crescut foarte mult zona de interes pentru porumb, iar creșterea interesului nu este numai pentru alimentație sau pentru furaje. În lume există state precum SUA, de altfel cel mai important producător de porumb din lume, care folosește peste 40% din recoltă pentru producția de etanol, dar există și alte domenii de utilizare a porumbului. (…) Nici noi nu ne putem opri. Nu vom putea opri acest proces. Și vom ajunge să-l analizăm mai mult”, a adăugat Tabără.
Ministrul a mai spus că România trebuie să devină o mare exportatoare de cereale și de produse agricole, țara noastră având această capacitate. Aceste le-a sugerat agricultorilor să încerce valorificarea producției la extern și să nu cedeze presiunilor legate de preț.
„În lume există un club al exportatorilor de cereale, cu exclusivitate în cazul grâului, de pildă. De 100 de ani este format acest club. România trebuie să fie între ele, iar la această dată are o disponibilitate de peste 4 milioane de tone de grâu. (…) Producția trebuie să circule, să nu stea numai în țară. Valorificarea externă este foarte importantă. Iar fermierul nu trebuie să vândă cu mai puțin doar pentru că are cineva distorsiuni în procesul economic. Păstrarea capacității de producție a fermierului român, este țelul numărul unu. Nu are dreptul nimeni să atenteze la el. Dacă v-am slăbit capacitatea, este clar că nu veți face față și ne vom duce pe concepul să producem cât mâncăm, un concept dintre cele mai păguboase pentru România. De aceea am ajuns să avem peste trei milioane de hectare nelucrate și ne punem mari probleme legate de aceste lucruri”, a subliniat Valeriu Tabără.
De asemenea, acesta a spus că obiectivul final al Ministerului Agriculturii este ca România să poată produce 20 de milioane de tone de porumb și 10-12 milioane de tone de grâu, fiind convins că țara noastră are această capacitate, fiind furnizoare de securitate alimentară.
„Viitorul nu este al individualităților. Cred că România va fi una dintre marile producătoare de cereale din lume și, înainte de toate, pentru cei care speculează mereu, spun că România este furnizoare de securitate alimentară și nu are nevoie, dacă ne comportăm normal, să ne-o dea alții. Dacă vom continua cu niște politici responsabile”, a adăugat ministrul.
Pe parcursul acestui eveniment niciunul dintre invitați nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume, de multe ori fiind rostit cuvântul neputință, special în ceea ce privește rezolvarea problemelor legate de irigații.
Chiar dacă pentru mulți dintre agricultori acest an a fost unul foarte bun, încă nu se poate vorbi despre performanță în agricultura românească, fiind nevoie de foarte multe schimbări, de luarea unor decizii ferme, atât politice cât și de specialitate. Relația dintre cele două ar trebui să fie una mai puțin disproporționată, fără promisiuni care nu pot fi transpuse în realitate.
La final, ministrul a propus organizarea în viitor a unui festival al porumbului, pentru că, în opinia acestuia, „avem cu ce”.