Ziua Grâului Bărăgan – Mărculești, Ialomița: 2022, un an dificil pentru culturile de toamnă.
Joi, 26 mai, 30 de companii producătoare de soluții pentru agricultură (semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți, bănci, utilaje agricole) și aproximativ 400 de fermieri au fost prezenți în comuna Mărculești, pe platforma societății Telehuz Agriserv, la Ziua Grâului Bărăgan 2022, eveniment agricol aflat la a doua ediție, organizat de APPR, partener principal fiind Corteva Agriscience, care a prezentat ultimele inovații ale companiei în ceea ce privește tratamentele în cultura de cereale păioase.
În cadrul evenimentului au fost prezentate 42 de soiuri de grâu, iar genetica provine de la 9 companii producătoare de semințe. Întreaga platformă a fost semănată în aceleași condiții, iar tratamentele cu produsele fitosanitare au fost aplicate unitar pe suprafață.
În cadrul acestui eveniment, fermierii și-au împărtășit experiențele de peste an, aflând totodată cele mai noi soluții pe care companiile și cercetătorii le oferă în domeniul agriculturii.
Aceștia au aflat noutățile tehnologice aplicate culturii de grâu, de la semănat și până la recoltat, fiind abordate și multe alte probleme legate de impactul climei asupra culturilor, al dăunătorilor și soluțiile pe care le aplică în vederea combaterii lor.
Totodată, au fost purtate discuții cu privire la schimbările din economie ca urmare a războiului din Ucrania, a sancțiunilor aplicate Rusiei, dar și a diverselor crize care apar.
Un lucru este cert: în anul agricol viitor, costurile de înființare a culturilor vor crește cu minim 50%.
„Misiunea unui astfel de eveniment este de a aduce fermierii împreună, de a stimula interacțiunea, de a-și împărtăși experiențele, de a învăța lucruri noi. Aici avem un eveniment dedicat grâului, o tehnologie uniformă, cu genetică diferită. Mai multe soiuri de grâu și hibrizi de orz. Anul acesta estimările privind producția sunt în scădere, pentru că, se pare, seceta ne-a creat probleme. Cred că estimările pot fi ajustate dacă plouă până la sfârșitul lunii. Atunci putem avea o producție oarecum normală. Dacă ploaia întârzie să apară până la jumătatea lunii este posibil să avem producție diminuată. În Bărăgan, anul trecut, o producție normală a fost de vreo șapte tone în fermele cu tehnologie și care aplică lucruri normale și la zi. Au fost și situații în care producțiile au fost și mai jos, dar și mai sus. Anul trecut a fost un an special, pentru că ploaia a fost abundentă și în primăvară, dar și în iunie, când grâul se apropia de faza de coacere, iar foarte multe soiuri de grâu mai tardive au suferit pentru că și-au pierdut calitățile. Anul trecut a fost anul soiurilor timpurii, iar în platformă un soi timpuriu a câștigat, ecartul fiind mărișor față de medie. (…) Având în vedere că suntem un sector meteodependent, da, clima este primul lucru care îngrijorează fermierii, dar nu este nici pe departe singura problemă. Acum avem și criză energetică, inflație, avem prețuri în creștere la inputuri, o situație de mare incertitudine în piața fertilizanților, care este afectată de creșterea prețurilor la gaz și semne de întrebare asupra disponibilității mărfii, având în vedere faptul că Rusia este supusă sancțiunilor, iar Ucraina nu mai produce. Pe piața românească, marfa rusească avea o pondere de până în 20%, dar la complexe de exemplu o să fie probleme din cauză că mare parte din potasiu vine din Belarus care, de asemenea, este sub embargo. Problemele sunt diverse și într-o continuă mișcare, așa că nu putem decât să fim atenți la ele și să sperăm că nu se vor acutiza. Pentru anul agricol viitor, 2022 – 2023 vom avea creșteri de minim 50% la costurile de înființare”, declara Costin Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Dacă 2021 a fost un an foarte bun pentru cultura de păioase, agricultorii recoltând, în medie, cam 8 tone la hectar, anul acesta se estimează rezultate mai slabe, de circa 4-5 tone, din cauza lipsei precipitațiilor. Potrivit specialiștilor, în zona noastră există un deficit de apă în sol de circa 160 de litri pe m.p., comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
„O zi a grâului în condiții mai puțin bune din punct de vedere al climei, comparativ cu anul trecut. Culturile sunt mai slabe. Se cunoaște că a fost mai secetos anul. Avem o diferență foarte mare de precipitații față de anul trecut. Ce este diferit la ediția de anul acesta este că am înmulțit numărul de soiuri și au apărut și 13 soiuri de orz. (…) Fertilizarea s-a schimbat un pic. La ediția din acest an aducem noutăți legate de capacitatea soiurilor de a se descurca în perioade de secetă. Dacă anul trecut am avut vreme bună de la semănat până la recoltat, anul acesta trebuie să vedem fiecare soi cum se descurcă cu seceta. Din punctul nostru de vedere, cred că este un test mult mai relevant față de anul trecut. (…) Sperăm să avem de învățătat din experiența asta și trebuie să vedem solele și în condiții austere, nu numai în condiții aproape perfecte. Mulțumesc staff-ului APPR pentru sprijinul acordat în organizarea acestui eveniment și sper să fie bine până la final și să învățăm, pentru că acesta este rostul”, declara Andreas Telehuz, administratorul Telehuz Agriserv Mărculești.
Directorul executiv al APPR, Alina Crețu, a mulțumit tuturor celor prezenți la acest eveniment, fiind de părere că fermierii au așteptări din ce în ce mai ridicate și că în fiecare an aceștia trec „la nivelul următor”.
„Cea de-a doua ediție a Zilei Grâului este o sărbătoare, pentru că văd foarte multă bucurie în ochii oamenilor. Peste 300 de persoane au venit încă de la primele ore de la deschidere. Companiile au venit cu ceea ce au ele mai nou și mai bun în materie de soiuri, companiile producătoare de utilaje au venit cu semănători, companiile producătoare de soluții pentru protecția plantelor, de fertilizanți, au venit cu tot felul de inovații, toată lumea a fost alături de acest eveniment al fermierilor. Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că fermierii din România au trecut la un nivel următor, adică se vede că au trecut 15 ani de la aderarea la UE, fermele sunt consolidate, fermierii au așteptări ridicate, iar tocmai în acest sens s-a decis și organizarea Târgului FarmConnect, care va avea loc la Slobozia, la începutul lunii iunie, pentru că toate se leagă și avem nevoie ca toate problemele și provocările pe care fermierii le au să fie cunoscute. Consumatorul trebuie să știe de unde vine hrana, iar noi facem tot ce credem că este mai bine pentru ca aceasta să ajungă în cantități suficiente și la prețuri corecte la consumatorul final. Acest lucru ne face să fim încrezători, că avem și noi o contribuție în viața consumatorului final”, preciza Alina Crețu.
Evenimentul a fost mult mai complex, mai tehnic, dar și relaxant. Specialiștii au oferit toate răspunsurile la întrebările fermierilor și chiar dacă temerile legate de viitor, de prețuri, de achiziția mărfurilor, nu au dispărut, măcar s-au convins că nu sunt singuri în acest proces, iar soluțiile pot veni ca urmare a comunicării directe, printr-o simplă socializare.
Nu în ultimul rând, zeci de elevi francezi au avut posibilitatea în cadrul evenimentului de a afla despre agricultura durabilă din România.
„Evenimentul a fost foarte bine organizat de către APPR. A fost o muncă de echipă. (…) Noi, fermierii, trebuie să vedem care sunt noutățile din domeniu, care sunt noile soiuri, cum aplicăm noile tehnologii și ce rezultate obținem. După părerea mea, din ce am văzut, soiurile românești arătau cel mai bine. Dar vom vedea la final, când se va face un catalog în acest sens”, a spus și președintele ACCPT Ialomița, Silviu Mihai.
Deși Ministerul Agriculturii nu poate să influențeze piața de îngrășăminte și nici pe cea a gazului, există încercări de a contracara unele probleme. De exemplu, sunt în derulare două programe adresate fermierilor, unul cu microgranturi, gestionat de APIA și unul pentru capital de lucru, care funcționează pe principiul „primul venit, primul servit”. De asemenea, urmează să fie operaționalizat și programul „Rural Invest”, tot un program de finanțare a fermierilor, prin credite garantate de stat, pentru achiziția de terenuri agricole, hale sau utilaje.