Propunerea legislativă pentru modificarea legii 286/2009, privind Codul Penal, care se referă la castrarea chimică a violatorilor ca măsură de siguranță, a fost adoptată tacit luni, 8 decembrie, de Senat (prima Cameră sesizată), Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

În fapt, este vorba despre introducerea după articolul 220 a unui nou articol 220 (1), care se referă la castrarea chimică a violatorilor. Proiectul urmărește, pe de o parte, incriminarea violenței și abuzurilor sexuale asupra minorului, iar pe de altă parte stabilirea unor pedepse mai severe decât cele prevăzute în prezent pentru infracțiunile cu privire la viața sexuală ce au ca victime minorii și pornografia infantilă, ca și pentru infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului. Inițiatorii acestui proiect sunt senatorii Rogojan Mihai Ciprian, Gabriela Vrânceanu Firea, Marian Vasiliev și Tudor Barbu.

„Având în vedere pericolul social deosebit de grav al infracțiunilor privitoare la viața sexuală, ale căror victime au fost minorii, mai ales cei cu vârsta de până la 14 ani, orice act vătămător, fizic sau emoțional, precum orice raport sexual cu un minor vor fi sancționate conform prezentului proiect”, se precizează în expunerea de motive.

Articolul 220 (1) Castrarea chimică precizează:

„Persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, care atentează la inviolabilitatea sexuală a altei persoane, inclusiv a minorilor, de către instanța de judecată, li se poate aplica măsura de siguranță castrarea  chimică în condițiile prevăzute la alin. (2)-(4).

2) Castrarea chimică se aplică obligatoriu de către instanța de judecată, ca măsură de siguranță, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.198 alin (1) și alin (2), indiferent de pedeapsa principală aplicată.

3) Castrarea chimică se efectuează de către instituțiile medicale în comun cu instituțiile penitenciare, conform Regulamentului aprobat de Guvern, în ultimele 3 luni de ispășire a pedepsei închisorii, după rămânerea irevocabilă a sentinței de condamnare”.

Acest proiect legislativ a primit avize negative din mai multe considerente, atât din partea Consiliului Legislativ, comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar în data de 3 decembrie, membrii Comisiei juridice au hotărât să adopte un raport de respingere și cu privire la câteva amendamente transmise de unul dintre inițiatori.