“Viaţa după gratii”, un proiect care își pierde grupul țintă după aplicarea noului Cod Penal

Proiecte, proiecte, proiecte, dar și foarte mulți bani alocați pentru desfășurarea lor. Multe dintre acestea își ating scopul, fiind de un real folos pentru comunități sau pentru anumite categorii sociale. Sunt însă și proiecte care par făcute doar ca să se piardă timpul, prin organizarea unor așa zise seminarii, dar și banii pe hârtii și materiale promoționale, pe care, să fim serioși, nu le citește nimeni.

Mai mult, în ultima vreme, întâlnim din ce în ce mai des persoane care implementează astfel de proiecte dar care nu știu să fie buni comunicatori, și, evident, o lipsă de interes din partea partenerilor acelor proiecte. Totul pare parcă tras de păr și târâit așa până la final.

viata dupa gratiiSăptămâna trecută, mai precis miercuri, 19 februarie, a avut loc, la Slobozia, seminarul cu tema „Sprijin pentru revenirea pe piața muncii și integrarea în societate a persoanelor care au fost private de libertate”. Evenimentul, spuneau organizatorii, reprezintă una dintre activităţile care servesc integrării sociale a persoanelor privative de libertate, fiind parte dintr-o serie de conferinţe şi dezbateri ce se desfășoară în mai multe localități din România, pe tema inegalităţilor cu care foștii deținuți se confruntă în societatea noastră.

Din păcate, la eveniment a participat un singur angajator și câțiva reprezentanți ai unor instituții, printre care Penitenciarul Slobozia și Poliția locală. Această situație, probabil nesingulară, vine și ca urmare a faptului că organizatorii unor astfel de seminarii nu au nimic nou de spus, poate angajatorii au și alte treburi sau pur și simplu nu sunt interesați să angajeze foști deținuți, în condițiile în care pentru asta nu există facilități fiscale.

Pornind de la această reticență a angajatorilor de a primi la muncă persoane cu cazierul pătat, dar și de la faptul că aceste persoane nu au o calificare, s-a inițiat un proiect prin 2008, implementat însă din 2011, prin care s-a urmărit ca deținuților să le fie mai ușor să se integreze pe piața muncii după liberare și să nu mai recidiveze.

Potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), aproximativ 46% din populaţia aflată în penitenciarele din România este formată din recidivişti. Acest fenomen a indicat așadar necesitatea extinderii programelor de reintegrare în societate, dar și a activităților care să scadă riscul de excluziune pe piaţa muncii a persoanelor care au fost private de libertate.

Pentru a susține revenirea foștilor deținuţi în societate, dar și pe piața muncii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în parteneriat cu Asociaţia Catalactica, S.C Technical Training SRL, FEDES – IRECSON, SC Global Commercium Development SRL, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Comune di Padova – Settore Servizi Sociali (Italia), Irecoop Veneto (Italia), Instituto de Formacion Integral S.L.U. (Spania) au implementat, începând din 2011, proiectul ”Viața după gratii”.

Proiectul are un buget de 17.515.809 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este 15.477.227 lei. Acest buget a fost alocat pentru formarea profesională a 1.500 de deținuți din pușcării și centre de reeducare din România, 340 de persoane din rândul personalului din sistemul penitenciar și a 200 persoane din cadrul DGASPC. Totodată, aceste fonduri au mers și pe alte direcții, mai precis pe dotarea unor ateliere, de tipografie, de mobilă etc. din cadrul unor unități penitenciare din țară.

Proiectul a pornit și în urma unui studiu efectuat pe 8.000 de firme din România, în urma căruia s-au aflat necesitățile angajatorilor vizavi de meseriile în care forța de muncă este deficitară. Proiectul este aproape de final, numai că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal, mulți dintre deținuții aflați în grupul țintă se liberează, astfel că nu se va putea duce la bun sfârșit tot proiectul.

„Este un proiect aproape de final. În luna iunie, teoretic, ar trebui să se încheie, asta dacă reușim să formăm grupul țintă. Este o problemă recent apărută, având în vedere apariția noului Cod Penal. Noi avem în formare 1.500 de persoane lipsite de libertate aflate în ultimii ani de detenție și este foarte posibil ca o parte din grupul nostru țintă să plece și să nu mai putem forma în anumite domenii”, spunea Poliana Cătălin, reprezentantul Global Commercium Development.

Anul trecut, de exemplu, în Penitenciarul din Slobozia au fost formați 94 de deținuți, în meserii precum zidar, frizer, lucrător în cultura plantelor, a animalelor, operator introducere/validare date etc.
La nivel național, au fost formate aproximativ 1.000 de persoane, altele fiind în curs de formare, cursurile având durată mare de timp.

Prezentarea acestui proiect în cadrul așa-zisului seminar de la Slobozia a fost extrem de plictisitoare, în condițiile în care comunicatorul principal nu era suficient de pregătit cu privire la datele proiectului. După aproape o oră de așteptat să înceapă seminarul și o jumătate de oră de prezentări de date, unele chiar eronate, jurnaliștii prezenți au ales să părăsească sala.