Traceur-ul Auraș și iubirea lui pentru Parkour

Răduță Aurelian-Constantin (Auraș) este cunoscut ca inițiator în județul Ialomița și practicant fervent al unei discipline, să-i spunem sportive, foarte urmărite la nivel mondial, dar mai puțin practicate.

Parkour-ul este considerat, alături de Freerunning, o disciplină sportivă extremă, care te ajută să-ți depășești limitele. Practic, „traceur-ul”, adică cel care practică Parkour, trece peste orice obstacol, prin găsirea celui mai eficient și mai rapid mod de a ajunge din punctul A în punctul B, folosind doar mijloacele propriului corp.

Practicanții folosesc pentru antrenament elemente din spațiul cotidian, cum ar fi balustrade, copaci, clădiri, grilaje, rampe, scări, pereți etc., considerând acest gen de antrenament un mod de eliberare din constrângerile impuse de alte sporturi standardizate cât și unul de depășire a propriilor limite.

Singurul care a avut curajul să încerce să-și depășească limitele, prin practicarea Parkour, este Răduță Aurelian-Constantin, un tânăr de 24 de ani, din Slobozia.

Auraș a început practic în urmă cu aproape 11 ani, în luna aprilie 2004, după vizionarea unor videoclipuri cu cei care deja practicau acest sport și s-a decis, împreună cu încă doi prieteni, să încerce.

 

Așa au început să exerseze, zi de zi, figuri ușoare, Auraș ajungând, prin multă perseverență, să devină unul dintre cei mai buni din țară. El vrea să promoveze acest stil de a face sport, să aibă sprijin financiar pentru a participa la concursuri de gen la nivel internațional și să împărtășească din experiența sa și altora.

„Parkour este un sport extrem. Au încercat și alții dar au abandonat, constatând că este un sport periculos. Ca să poți executa anumite elemente este nevoie să exersezi poate și luni de zile, nu poți efectua un salt sau o mișcare până nu ești sigur că îți reușește prima dată la sol, apoi treci la înălțime. Practicând Parkour-ul am întâmpinat și obstacole, de la căzături, julituri, întinderi musculare, până la a fi alergat de opt jandarmi în timp ce mă antrenam în parc, pe stadion, pe malul Ialomiței sau pe clădiri.

Mă considerau nebun. Nu i-am luat în seamă și am continuat până în ziua de astăzi. Important este că sunt întreg fizic, că nu am avut accidentări serioase. Trebuie să spun că nimic nu fac fără exerciții. Dorința mea este aceea de a promova acest sport. Nu este recomandat oricui, dar sunt și mulți care vor să îl practice și pot să îl practice.

Momentan, în Slobozia sunt 15 practicanți de Parkour, sunt începători, dar promit mult. Sunt mândru că îi pot ajuta și iniția în acest sport. Parkour-ul pe mine m-a ajutat să mă descopăr din punct de vedere fizic și psihic, mi-a trasat o disciplină în viață, m-a făcut să fiu mai încrezător în forțele proprii, să îmi înving teama și să capăt puterea de a depăși anumite obstacole. Lupt pentru promovarea acestui sport pe plan național și internațional, atât prin mass-media cât și prin competiții naționale și internaționale”, spunea Auraș.

Din păcate, Auraș reclamă faptul că sunt foarte puțini cei care înțeleg acest sport și nu are vreun sprijin. Ar fi dorit să se antreneze, împreună cu alți practicanți, într-o sală, să aibă materialele necesare, saltele, recuzită, însă, în ciuda cererilor sale repetate, nimeni nu l-a sprijinit. Așa că încearcă să se antreneze în continuare în parcuri, pe stradă, în clădiri părăsite etc., iar pentru a se întreține din punct de vedere fizic se antrenează la CityClub din Slobozia.

„Cel mai mult am fost sprijinit de ziarele locale și de unele televiziuni centrale. Am, de asemenea, cont și pagină pe Facebook, cu numele meu, unde am mulți fani. Așa m-am făcut cunoscut, așa am reușit să promovez acest sport, care pentru mine este un hobby. Mi-a plăcut din momentul în care am încercat să îl practic. Am progresat singur. Am încercat, am greșit, m-am corectat și, perseverând, pot spune că acum nu mai există obstacole pentru mine, doar oportunități. Așa mi-am depășit multe temeri, cum ar fi teama de înălțime. Multe persoane au un talent anume, dar poate că nu și l-au descoperit. Eu mi l-am descoperit”, a mai spus Auraș.

Drept urmare, s-a înscris și la concursul „Românii au talent”, a fost admis, a trecut de primele probe, însă pentru că a apărut o nouă oportunitate în viața lui, va renunța la concurs pentru a juca în filmul românesc de acțiune Monraco, unde va avea un rol secundar și unde își va putea arăta talentul.

Va sări de pe o clădire pe alta, se va bate cu alte personaje din filme. De asemenea, are promisiuni de a apărea într-un videoclip al unei cântărețe tinere de la noi… Poate așa va începe o carieră, poate va găsi mai mulți sponsori, atât de necesari pentru a ajunge la un nivel superior și a participa la concursuri peste hotare.

„La nivel național am câștigat timp de mai mulți ani locul I. Acum vreau să evoluez, să particip și în alte țări. Însă nu am fonduri pentru a putea plăti transportul, cazarea, mâncarea…, iar în orașul nostru nu există, sau nu am găsit eu, un om de afaceri dispus să mă ajute. Sunt oameni care se gândesc numai la ei și, deși au bani, nu vor să sprijine talentele locale. Nu vorbesc neapărat de mine, sunt foarte mulți tineri care merită să fie sprijiniți. Eu sunt inițiatorul acestui sport în Ialomița, printre primii la nivel național și printre primii 3.000 la nivel mondial. Cei mai mulți sunt din Europa, pentru că de aici a pornit acest sport, din Franța”, spunea Auraș.

Cu sau fără sprijin din partea autorităților locale, cu sau fără sponsori, Auraș își va continua visul. Iar la cât este de hotărât, la cât este de încrezător în forțele proprii, putem spune cu siguranță că va reuși.
„Le transmit tuturor să practice acest sport pentru că îi dezvoltă din punct de vedere fizic și psihic, le dezvoltă aptitudinile, vor depăși multe temeri, dar să aibă mare grijă. Să înceapă ușor și chiar dacă vor exista julituri, zgârieturi, să nu abandoneze”, le-a transmis „omul păianjen” din Slobozia.