Tipuri de riscuri ce se manifestă pe teritoriul judeţului Ialomiţa

Există patru tipuri de riscuri: 1. Naturale:  Inundaţiile, Cutremurele de pământ, Înzăpeziri şi îngheţ, Seceta, Incendii de pădure, Alunecările şi prăbuşirile de teren, Descărcările electrice; 2 – Riscuri tehnologice:  Explozii, Accidente chimice şi industriale, Accident nuclear, Accidente la căile de comunicaţii rutiere, feroviare, fluviale, Urgenţă radiologică, Poluare a cursurilor râurilor sau fluvială, Poluarea solului, Muniţie neexplodată. 3. Riscuri biologice: Epidemiile, Epizootiile/zoonoze. 4. Alte tipuri de risc: Incendiile, Accidente de circulaţie.

Reprezentanții ISU Ialomița aduc în atenţia cetăţenilor judeţului, în contextul sărbătoririi, în data de 28.02.2012, a 79 de ani de la înfiinţarea protecţiei civile din România, principalele tipuri de risc care se pot manifesta pe teritoriul judeţului,  precum şi măsurile de prevenire, înştiinţare, alarmare şi de reducere a riscurilor care, adoptate la toate nivelurile de responsabilitate, constituie factori importanţi pentru reducerea numărului persoanelor care îşi pierd viaţa pe timpul sau în urma manifestării acestor riscuri pentru diminuarea pagubelor materiale, precum şi pentru păstrarea condiţiilor de mediu favorabile vieţii şi activităţii omeneşti.

Astfel, din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, pe teritoriul judeţului Ialomiţa se pot identifica următoarele tipuri de risc:

A. Riscuri naturale:

1. Inundaţiile – judeţul Ialomiţa se caracterizează printr-un regim pluvimetric cu un maxim principal primăvara (lunile martie-mai) ca urmare a precipitaţiilor abundente, care, de regulă, în acest sezon se suprapun topirilor din bazinul superior montan. De asemenea, căderile unor ploi excepţionale în zona bazinelor superioare şi mijlocii sunt de natură să producă viituri pe parcursul inferior şi mijlociu al râurilor.

Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de prevenire şi de protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă:

  • realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din afluenţii mai mici ai bazinelor sau din torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente, ori prin topirea zăpezilor. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de retenţie pe fundul văilor;
  • modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea de diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată;
  • zonarea luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor în care se interzice orice construcţie;
  • aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora.

În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi a bunurilor materiale, aceste măsuri de prevenire se completează prin:

  • Organizarea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din aceste zone astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de ducere a acţiunilor de salvare;
  • Stabilirea locurilor şi a condiţiilor în care urmează să se desfăşoare acţiunile de evacuare temporară din zonele inundabile;
  • Asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor;
  • Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare;
  • Asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor epidemii;
  • Asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană, asistenţă medicală şi transport.

Reguli de comportare în caz de inundații:

În cazul în care inundaţia vă surprinde acasă, dacă aveţi timp:  blocaţi ferestrele şi uşile; închideţi apa, gazul şi energia electrică;  evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri sigure; mutaţi obiectele care pot fi transportate în cea mai înaltă parte a casei; părăsiţi locuinţa cu întreaga familie şi deplasaţi-vă spre locul de refugiu, dinainte stabilit (etaje superioare, acoperişuri, înălţimi);  luaţi documentele personale, o rezervă minimă de alimente, trusa medicală, un aparat de radio şi îmbrăcăminte groasă;

În cazul în care sunteți surprinşi în afara locuinţei, nu intraţi în panică şi respectaţi recomandările autorităţilor publice locale;

În cazul în care sunteţi evacuaţi, respectaţi ordinea, ajutaţi bătrânii, bolnavii şi copiii.

La întoarcerea în gospodărie:  nu atingeţi firele electrice; consumaţi numai apă fiartă şi răcită; curăţaţi-vă gospodăriile prin înlăturarea mâlului.

2. Cutremurele de pământ – din fericire pentru zona noastră (judeţul Ialomiţa), cutremurele produse în ultimii 40 de ani nu au produs daune însemnate şi nici victime umane, din cauza lipsei clădirilor înalte şi a densităţii mici a populaţiei pe kmp.
Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur trebuie adoptate şi însuşite înainte de producere, pe timpul  producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.

a)    Ce trebuie să întreprindeţi anticipat pentru  prevenirea unor avarieri, accidentări sau răniri într-o situaţie de cutremur? 

  • Recunoaşterea locurilor în care vă puteţi proteja: grinda, tocul uşii, birou sau masă rezistentă etc.;
  • Identificarea şi fixarea unor obiecte care pot cădea sau se pot deplasa în timpul seismului;
  • Asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor conexe (incendiu, electrocutare etc.), prin verificarea periodică a instalaţiilor de utilităţi;
  •  Cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu apă, electricitate, gaz;
  • Este util să aveţi depozitate grupat, într-un loc cunoscut, o rezervă specială de îmbrăcăminte pentru timp rece,  alimente uscate şi conserve, apă de băut, o trusă de prim – ajutor cu medicamente, lanterne, un radio şi baterii utilizabile în caz de urgenţă;

 

b)         Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur puternic?

  • Pastraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, linistiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile;
  • Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc. deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente nedorite;
  • Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de aceasta, feriţi-vă de bucăţile de tencuială, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă;
  • Dacă vă aflati înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge, staţi înspre centrul clădirii, lângă un perete;
  • Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor obiecte;
  • Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uşii, spre a vă asigura stabilitatea. În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine stabilitatea, vă puteti proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele, pe lateral, faţa;
  • Închideţi sursele de foc cât puteţi de repede, iar dacă a luat foc ceva, interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic;
  • Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar – dacă puteti – deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea eventualei evacuări după terminarea mişcării seismice şi verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire. Evitaţi aglomeraţia;
  • Nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, feriţi-vă de versanţii de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren;
  • Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriţi-vă cât puteţi de repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute;
  • Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dvs. până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
  • În metrou păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului;
  • Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, sală de şedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi linistiţi-vă vecinii de pe rând.

 

  c) Ce trebuie să faceţi după un cutremur puternic ?

  • Nu plecaţi imediat din spaţiul în care vă aflaţi. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi în special copiii;
  • Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier să se degajeze. Atenţie! Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor medical calificat;  ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente etc;
  • Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu însărcinări oficiale, în privinţa intervenţiei post-seismice, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor acţiuni;
  • Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificaţi vizual şi starea construcţiei în interior. În caz de avarii constatate, închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locală sau generală şi anunţaţi imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. Nu utilizaţi foc deschis până nu aţi verificat dacă nu sunt scăpări de gaze. Nu folosiţi în acest scop chibrituri sau brichete;
  • Părăsiţi calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile; verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire;
  • Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc., la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.);
  • Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc;
  • Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc, stadion etc.).

3. Înzăpeziri şi îngheţ – apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor, care pot dura de la câteva ore la câteva zile şi pot duce la blocarea drumurilor naţionale şi judeţene. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-se necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată etc.

Dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de transport etc. trebuie să vă păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-şi părăsească locul pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.

4. Seceta – în perioadele caniculare şi secetoase, sub influenţa directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile sau se produc creşteri mari de volum în timp scurt ale vaporilor şi ale gazelor inflamabile aflate în rezervoare, recipiente sau în alte ambalaje de stocare.

Stăvilirea secetei este corelată cu întocmirea unor “planuri antisecetă“ care prevăd: extinderea cultivării plantelor rezistente la uscăciune, utilizarea mijloacelor agrotehnice adecvate, realizarea de acumulări de apă, amenajări pentru irigaţii, diversificarea producţiei agricole şi zootehnice.

5. Incendii de pădure – vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara, înaintea apariţiei vegetaţiei şi toamna, după uscarea vegetaţiei, în perioadele de secetă şi în perioadele cu flux sporit de turişti. În acest sens, se interzice aruncarea la întâmplare a ţigărilor, chibriturilor sau a altor obiecte aprinse, focurile în aer liber cum sunt cele pentru arderea miriştilor, tufărişurilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase, nesupravegheate sau efectuate pe timp de vânt puternic, putând degenera în incendii de proporţii cu efecte grave asupra securităţii vieţii şi a bunurilor.

6. Alunecările şi prăbuşirile de teren – în ultimii ani, în judeţul nostru nu s-au produs alunecări de teren, chiar dacă există zone dispuse în contrapantă (terasele de pe malul stang al Braţului Borcea şi de pe malul drept al râului Ialomiţa), dar au fost înregistrate prăbuşiri de teren în zona terasei aferente comunei Buieşti (anul 2007) şi pe malul stâng al Braţului Borcea, în zona comunei Borduşani şi amenajarea Bentu.

Măsurile planificate pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul că evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar în unele situaţii şi peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de situaţii.  În aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren şi alarmării (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei.

7. Furtunile, vijeliile de mari  proportii şi tornadele –termenul de furtună defineşte o stare de instabilitate a atmosferei ce se manifestă sub forma unor perturbaţii câteodată foarte violente. Când forţa distructivă a furtunii se amplifică, se transformă iniţial în vijelie de mari proporţii, iar când se întâlnesc două fronturi atmosferice cu temperaturi diferite (unul rece şi altul cald), se formează tornada.

8. Descărcările electrice

Mijlocul cel mai eficient de protecţie împotriva acestora este paratrăsnetul. Când suntem în afara zonei de protecţie a paratrăsnetului, se impun o seamă de măsuri de apărare:

  • în câmp deschis este necesar să stăm cât mai departe de arborii înalţi şi izolaţi, de căpiţe de fân, de vecinătatea unui paratrăsnet sau obiect de metal;
  • în timpul drumeţiei trebuie să evităm dealurile, munţii înalţi şi crestele. Sunt preferabile văile înguste, adăpostite, lacurile de la poalele dealurilor;
  • nu este permisă traversarea liniilor ferate;
  • în locuinţe trebuie să stăm cât mai departe de sobe, ferestre, de conductori electrici, stâlpi de fier;
  • aparatele electrice vor fi scoase din priză, iar antenele de radio şi televiziune vor fi puse în contact cu pământul;
  • geamurile şi uşile trebuie bine închise înaintea şi în timpul furtunii;
  • dacă ne aflăm într-un vehicul, rămânem în interiorul acestuia.

B. Riscuri tehnologice

1.  Explozii –  se constituie ca urmare a derulării unor procese chimice de descompunere rapidă a substanţelor explozive, însoţite de transformarea tot atât de rapidă a energiei potenţiale a explozivului în lucru mecanic de distrugere a mediului înconjurător.

2. Accidente chimice şi industriale – sunt efectul unor explozii la instalaţii sau depozite care folosesc substanţe toxice;  contaminări ale mediului prin întrebuinţarea greşită sau abuzul de pesticide sau erbicide; activităţi de management neadecvat al reziduurilor toxice rezultate din industrie; disfuncţii grave ale sistemelor tehnologice; avarieri ale sistemelor de protecţie ale instalaţiilor periculoase sau ale componentelor acestora; dezastre naturale care au ca urmări secundare aceste tipuri de accidente (incendii, cutremure, alunecări de teren, inundaţii); acte teroriste sau sabotaje. Efectele produse sunt ulterioare (este de aşteptat ca numărul accidentelor chimice să crească) dar şi tipice adverse (avarii sau distrugeri la structuri şi infrastructuri; distrugeri de autovehicule şi alte obiecte, mai ales în cazul accidentelor pe timpul transportului; răniri, intoxicări şi moartea persoanelor; contaminări ale factorilor de mediu – aer, apă, sol, vegetaţie).

3. Accident nuclear – este rezultatul tuturor evenimentelor care conduc la pierderea controlului asupra unei instalaţii sau surse de radiaţii şi care provoacă din această cauză iradieri anormal de mari în raport cu cele care se produc în condiţii normale. Astfel, în caz de accident la C.N.E. Cernavodă pot fi afectate localităţile judeţului Ialomiţa pe o rază de 50 km.

4. Accidente la căile de comunicaţii rutiere, feroviare, fluviale – de natură chimică, substanţe periculoase sau radioactive. Substanţele chimice periculoase pot fi transportate în cisterne, containere sau alte tipuri de ambalaje, pe toate căile de comunicaţii existente în judeţ, iar amplasarea geografică a judeţului Ialomiţa, ca fiind singura legătură între Dobrogea şi restul ţării, face ca traficul de mărfuri în zonă să fie intens, mărindu-se riscul unui posibil accident chimic cu eliberare de substanţe periculoase în atmosferă şi mediul înconjurător.

 5. Urgenţă radiologică – apare în cazul unor accidente care apar la reactoarele nucleare din afara frontierei ţării sau la instalaţii care conţin cantităţi mari de materiale radioactive sau/şi în timpul transportului de materiale radioactive.

  6. Poluare a cursurilor râurilor sau fluvială – are ca efect orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă stabilită, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţile umane, care o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea.

    7. Poluarea solului – reprezintă  rezultatul oricărei acţiuni care produce dereglarea funcţionării normale a solului, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică, biologică a solului, care afectează negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bioproductivă, din punct de vedere calitativ sau cantitativ.

8. Muniţie neexplodată – pe teritoriul judeţului s-au desfăşurat operaţiuni militare pe timpul conflagraţiilor mondiale, ceea ce a determinat ca şi în prezent să fie descoperite frecvent şi pe o arie destul de întinsă elemente de muniţie neexplodate, de obicei, cu ocazia săpării fundaţiilor la clădirile ce urmează a fi construite sau cu ocazia arăturilor. În cazul găsirii de muniţie neexplodată, cetăţenii trebuie să alerteze de urgenţă organele de poliţie din localitate sau Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă prin apelarea numărului de urgenţă 112, să evite lovirea, manipularea şi transportarea muniţiilor descoperite şi să asigure paza zonei până la sosirea forţelor de intervenţie. O manipulare incorectă, de către persoane neautorizate, care nu cunosc proprietăţile şi caracteristicile respectivelor muniţii, poate duce la iniţierea focoaselor şi implicit la detonarea muniţiilor, putând provoca astfel importante pagube materiale, rănirea persoanelor sau pierderea de vieţi omeneşti.

C. Riscuri biologice

  1. Epidemiile – au ca efect producerea de îmbolnăviri sau alte evenimente în relaţie cu sănătatea  care afectează un număr neobişnuit de mare de indivizi. Epidemiile sunt cauzate cel mai adesea de boli contagioase produse de microorganisme parazite, viruşi, bacterii, etc.

Fenomenele generatoare sunt reprezentate de: condiţiile igieno-sanitare slabe, aglomerări, sărăcie; schimbări ecologice care favorizează înmulţirea vectorilor; persoane neimune migrate dintr-o zonă cu o boală endemică; contaminarea apei sau alimentelor.

2. Epizootiile/zoonoze – apar ca urmare a îmbolnăvirii animalelor, datorită nerespectării regulilor şi măsurilor sanitar-veterinare şi pot afecta toate categoriile de păsări şi animale. Exemple: pestă porcină şi aviară, holeră, anemia infecţioasă, tuberculoză etc.

D. Alte tipuri de risc

  1. Incendiile – izbucnesc şi se dezvoltă din cauza: arderii diverselor substanţe ori materiale combustibile; aprinderii, autoaprinderii ori inflamării materialelor ori produselor combustibile sau inflamabile, exploziilor de natură fizică (creşterea presiunii vaporilor sau gazelor ca urmare a creşterii temperaturii) sau chimică (reacţii chimice care au drept urmare transformarea rapidă a reactanţilor, însoţite de degajări de căldură); fenomenelor de electricitate statică (rezultate din: concasarea, sfărâmarea şi măcinarea materialelor solide, transportul materialelor măcinate prin conducte sau jgheaburi; filtrarea aerului încărcat cu praf; pulverizarea lichidelor şi lovirea lor de suprafeţe metalice; transportul cu viteze mari a unor lichide sau gaze prin conducte ).

2. Accidente de circulaţie – există posibilitatea producerii unor accidente de circulaţie deoarece judeţul Ialomiţa este străbătut de numeroase drumuri naţionale şi nu numai, pe care se execută atât transport de persoane cât şi transport de mărfuri şi substanţe periculoase.

Întotdeauna este mai uşor şi mai ieftin să previi decât să gestionezi o situaţie de urgenţă. În reducerea riscurilor, ca manieră adecvată de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de dezastre, trebuie avute în vedere atât cunoaşterea şi reducerea vulnerabilităţilor, cât şi realizarea unei capacităţi de răspuns adecvate.