Vineri, 27 septembrie, la Slobozia, a avut loc conferința de închidere a proiectului „Stop hate-speech!”, derulat de Asociația Juriștilor Romi „Romajust”, realizat cu suportul financiar al Agenției Naționale pentru Romi – Guvernul României, prin programul „Romi pentru România”.

„Acest proiect a fost implementat în patru județe, Ialomița, Galați, Constanța și Vrancea, am avut ca beneficiari șase licee, iar printre activitățile derulate au fost seminarii, cercetări, campanii, întâlniri cu experți din domeniu, legate de discursul instigator la ură. Pentru că diminuarea discursului instigator la ură trebuie să fie o prioritate în România. Avem și o cercetare publicată, „Contribuția romilor la dezvoltarea României”, realizată de Daniel Caraivan, demers care are ca obiectiv aducerea în prim plan a contribuțiilor valoroase ale romilor la dezvoltarea României și își propune să ofere o perspectivă detaliată, dar accesibilă, asupra aspectelor istorice și contemporane ale comunității rome”, a precizat Eugen Ghiță, reprezentantul Romajust.

Conferința finală a avut ca obiectiv diseminarea rezultatelor obținute pe parcursul derulării acestui proiect, de a împărtăși lecțiile învățate, de a discuta, încă o dată, despre ce înseamnă discursul instigator la ură, cum poate fi identificat, ce instituții reglementează acest domeniu în România, cum putem fi acele persoane care identifică un astfel de discurs și când apelăm la instituțiile abilitate.

Trebuie spus faptul că ccopul proiectului a fost acela de încurajare a respectului și promovarea diversității culturale prin activități și inițiative destinate valorificării patrimoniului cultural al comunităților rome, promovării dialogului intercultural și luptei împotriva stereotipurilor și discriminării, în scopul consolidării coeziunii sociale și a înțelegerii reciproce între diferitele grupuri etnice din România.

„Proiectul s-a derulat pe o perioadă de cinci luni, din mai și până în septembrie, astăzi fiind conferința de închidere a proiectului, care a avut, practic, două obiective generale, respectiv prevenirea și combaterea discursului instigator la ură, în speță către persoanele de etnie romă, dar și promovarea culturii tradiționale rome în rândul persoanelor neetnice privind contribuția acestor tradiții la societatea românească. (…) Am întâlnit peste 100 de elevi, dar vreau să vă spun că în cadrul proiectului am avut implicați în activități 200 de elevi cu vârsta peste 14 ani, în campanii de luptă împotriva stereotipurilor și a discriminării, au participat și la o tabără unde 40 de elevi și 10 profesori, din cele patru județe, au aflat despre tradiția romă  și contribuția culturii rome în societatea românească, prin organizarea Campaniei de promovare a culturii rome la nivel regional (…) Acest proiect nu a vizat numai elevii, ci și cadrele didactice, pentru că, până la urmă, cadrele didactice reprezintă un factor extrem de important în ceea ce privește formarea elevilor”, a declarat Gabriela Radu, managerul de proiect.

Așadar, acest proiect a fost unul complex, implicându-se în activități pe lângă elevi și cadre didactice, zeci de instructori de educație, reprezentanți ai diferitelor instituții, relevanți în lupta combaterii fenomenului de discriminare, hate-speech, hate-crime, totul pentru a schimba, măcar puțin, mentalitatea cu privire la romi și pentru a combate ura față de alte etnii.

În cadrul conferinței a vorbit și cercetătorul Daniel Caraivan. Acesta a prezentat pe scurt câteva idei despre cercetarea realizată în cadrul proiectului cu privire la romi și contribuția acestora la dezvoltarea României, despre Holocaust, despre perioada comunistă, neamurile de romi, în forma lor tradițională (spoitori, fierari, ursari), despre elementele identitare ale romilor, despre personalitățile rome, dar și despre un studiu aplicat românilor, cu privire la informațiile pe care le au cu privire la contribuția romilor în dezvoltarea țării, majoritatea răspunsurilor fiind legate de zona artistică, mai puțin despre zona economică.

De asemenea, Eugen Ghiță, a discutat cu participanții despre identificarea discursului instigator la ură, despre stereotipuri, dar și despre alte subiecte legate de romi.

Despre discursul instigator la ură a vorbit și inspectorul general adjunct al IȘJ Ialomița, Marian Baboi, care a dat o multitudine de exemple despre diversele situații în care menționarea etniei conduce la situații de instigare la ură, dar și despre asumarea etniei chiar în rândul romilor.

„Prin diferitele programe implementate, consider că discursul instigator la ură a scăzut în școlile ialomițene. Au fost câteva cazuri în care s-a solicitat transferul unor copii români dintr-o clasă, pe motiv că ar fi copii romi acolo, însă am încercat să le explicăm adulților situația și am avut surpriza ca aceștia să înțeleagă ce le-am transmis. Concluzia? Totul ține de empatie. (…)”, a explicat inspectorul școlar general adjunct.