Se constituie sau nu județul Ialomița ca parte civilă într-un proces penal cu un presupus prejudiciu?

Soluționarea unei cereri a Direcției Naționale Anticorupție, emisă încă din 22 aprilie a acestui an, către Consiliul Județean Ialomița, a necesitat desfășurarea a două ședințe de consiliu pentru a se obține un răspuns.

Practic, consilierilor județeni li s-a propus să voteze dacă județul Ialomița se constituie sau nu parte civilă pentru recuperarea prejudiciului în dosarul DNA în care sunt cercetate penal mai multe persoane din cadrul instituției, inclusiv președintele CJ (în legătură cu concesionarea unor terenuri). De asemenea, un alt articol din hotărâre prevedea ca în măsura stabilirii unui prejudiciu printr-o hotărâre judecătorească a instanței penale, județul Ialomița se va adresa instanței civile pentru recuperarea acestuia, în termenul legal de prescripție.

Deși adresa DNA era din aprilie, ședința nu a fost susținută la finele acelei luni, ci la sfârșitul lunii mai, pe 28, astfel că răspunsul pe care C.J. trebuia să-l dea DNA a tot fost întârziat, decizia finală fiind luată tocmai pe 2 iunie.

„Prin proiectul de hotărâre supus dezbaterii, propunem soluționarea cererii din 22.04.2015 a Ministerului Public – Direcția Națională Anticorupție, formulată în dosarul nr. 799P/2014. Prin adresa mai sus invocată și înregistrată la Consiliul Județean lalomița sub nr. 3392 din 23.04.2015, Direcția Națională Anticorupție (…) ne aduce la cunoștință constatările în cadrul cercetărilor penale efectuate în dosarul nr. 799/P/2014 și faptul că a fost începută urmărirea penală și pusă în mișcare acțiunea penală față de persoanele nominalizate în adresa anexată prezentei, invocând producerea unui presupus prejudiciu, pentru care ne solicită ca până la data de 27.04.2015 să comunicăm dacă ne constituim sau nu ca parte civilă în procesul penal. Prin adresa din 23.04.2015 am solicitat prelungirea termenului de răspuns, astfel încât la proxima ședință a Consiliului Județean lalomița să fie supusă dezbaterii plenului consiliului întreaga situație și să fie adoptată o hotărâre în acest sens, urmând să transmitem o copie a acesteia după desfășurarea ședinței”, se menționa în expunerea de motive la proiectul de hotărâre.
În prima ședință a Consiliului Județean, desfășurată pe 28 mai, a fost formulat și un amendament la proiect, privind amânarea deciziei legată de constituirea sau neconstituirea ca parte civilă în proces până la prezentarea unui raport de audit extern al Curții de Conturi a României, care să se exprime cu privire la legalitatea licitației și eventualul prejudiciu produs părții vătămate, respectiv județul Ialomița.
Discuțiile pe marginea amendamentului propus, dar și a întregului proiect, cu privire la necesitatea efectuării unui audit extern și a solicitării unor lămuriri juridice din partea unei firme de avocatură au fost ample și au creat un sentiment puternic de teamă în rândul consilierilor.
Mulți au reclamat faptul că această decizie ar fi trebuit luată de executivul C.J. și nu de către consilieri, că nu au date suficiente pentru a-și asuma o decizie în cunoștință de cauză, mai ales privitor la presupusul prejudiciu, estimat la peste 5 miliarde lei, că nu vor să voteze la vedere un astfel de proiect „delicat”, ci secret, că nu vor să se pronunțe până la o decizie a instanței de judecată și multe altele.
„Noi nu judecăm aici o vinovăție. Noi trebuie să ne întrebăm dacă fiecare, cu pregătirea pe care o avem și cu responsabilitatea cu care am fost însărcinați și ne-am asumat-o prin jurământ, dacă putem să identificăm un prejudiciu. Mai mult, Codul de Procedură Penală ne obligă să indicăm natura și întinderea prejudiciului, motivele și probele pe care ne întemeiem”, spunea vicepreședintele Ioan Martin.

După mai multe ore de discuții, de exprimat opinii pro sau contra, s-a trecut la votul deschis al amendamentului privind amânarea luării unei decizii. Cu 11 voturi pentru, 9 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins, fiind necesare cel puțin 16 voturi pentru.

S-a trecut apoi la votul deschis prin care consilierii trebuiau să hotărască dacă votează secret articolul prin care li se cerea dacă se constituie sau nu parte civilă în proces. Cu 19 voturi pentru și 5 împotrivă, s-a decis votul secret, cu buletine de vot. Și aici au existat nelămuriri cu privire la exprimările trecute pe buletinele de vot, însă până la urmă s-au rezolvat. Între timp, mai mulți consilieri au plecat de la ședință, alții nu au dorit să voteze, iar situația s-a complicat. În urma votului exprimat de către 18 consilieri, dintre care două voturi au fost nule, rezultatul a arătat că au existat două voturi pentru constituire ca parte civilă în dosar și 14 pentru neconstituire ca parte civilă.

„Erau necesare 16 voturi pentru una sau alta dintre variante. Având în vedere că au existat două voturi pentru constituire și 14 pentru neconstituire ca parte civilă, proiectul de hotărâre nu a trecut”, spunea secretarul județului, Adrian Ionescu.

După o așa zisă pauză de consultări, la votul deschis privind proiectul de hotărâre în ansamblul său, nu a existat cvorumul necesar adoptării, doar 17 consilieri rămânând în sală. Dintre aceștia, 15 voturi au fost pentru proiect și două împotrivă, fiind necesare, așadar, 16 voturi.

Drept urmare, după alte și alte discuții, s-a anunțat că, în câteva zile, va fi desfășurată o ședință extraordinară, pentru a se lua o decizie clară.

Ca urmare, marți, 2 iunie, s-a desfășurat o ședință de îndată, care a durat peste o oră și jumătate, din 31 de consilieri lipsind șase.

La această ședință s-au schimbat oarecum și articolele din proiectul de hotărâre, dar și întrebarea de pe buletinele de vot, pentru a fi mult mai clare, iar consilierii să nu mai fie bulversați.

După discuții interminabile și votul secret exprimat, comisia de vot a prezentat rezultatele, astfel că, din 23 de consilieri care au votat (un vot nul), 17 consilieri s-au exprimat pentru neconstituire ca parte civilă și cinci împotrivă. În acest fel, consilierii au decis ca județul Ialomița să nu se constituie ca parte civilă în dosar, urmând ca, după stabilirea clară a prejudiciului, să acționeze pe alte căi legale.