Proiectul „SOFT-Slobozia, un oraș mai frumos pentru tine” a unit comunitatea și a pus în mișcare resorturi extraordinare pentru îmbunătățirea calității vieții, în special în zonele defavorizate. Prin activități educative, de formare profesională și inserție pe piața muncii, prin investiții în infrastructură sau prin activități culturale, recreative sau servicii sociale unice în zonă, comunitatea a fost mobilizată și implicată atât în dezvoltarea municipiului Slobozia, cât și în dezvoltarea personală.

Proiectul, cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, a avut un parcurs foarte frumos, în ciuda tuturor provocărilor, peste o mie de oameni aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială fiind parte a acestuia, de la bunici, părinți, până la copii. Toți au fost integrați în diverse activități care să-i scoată din zona de vulnerabilitate și să le dea o șansă. Au fost derulate activități sociale, cursuri de formare profesională, consiliere în carieră, activități de afterscool, excursii, au avut parte de beneficii materiale și financiare, dar și obligații. Au fost corelate astfel încât o familie, până atunci vulnerabilă, să vadă că se poate și altfel, că există resorturi în fiecare dintre noi și că numai prin implicare și perseverență viața li se poate schimba.

În cadrul acestui proiect, un pilon important l-a constituit formarea profesională a adulților. Chiar dacă au existat tot felul de provocări, cursurile desfășurate au fost terminate cu bine, iar la finalul acestei săptămâni, joi și vineri, 7 și 8 decembrie, la Hotelul Select din Slobozia, s-a desfășurat un târg de joburi, zeci de angajatori oferind diverse locuri de muncă, atât persoanelor din grupul țintă, cât și celor din comunitate.

Am discutat, astfel, cu Simina Dănilă, expert formare profesională în cadrul „Formare Profesională Plus”, partener în cadrul proiectului SOFT-Slobozia un oraș mai frumos pentru tine”, pentru a afla cât de greu a fost să formeze grupele de cursanți, ce meserii sunt căutate, cât de dificil a fost să găsească formatori în zonă, ce cursuri s-au desfășurat și dacă în final beneficiarii acestor cursuri au și aplicat pentru un loc de muncă.

„Au existat provocări. Trebuie să recunosc că a fost destul de dificil să aliniem nevoile și așteptările beneficiarilor noștri cu programele noastre, pentru că sunt niște programe de formare formale. Există o legislație pe care trebuie să o respectăm, există norme și anumite restricții, și aici mă refer la nivelul de studii. Grupul nostru țintă este caracterizat de un nivel scăzut de studii. Și atunci, trebuie să fim realiști și să corelăm ceea ce își doresc ei să învețe și ce competențe doresc să își dezvolte cu programele la care au și acces și să nu organizăm niște cursuri pe care să nu le urmeze cu plăcere și să nu fie utile în final. Altă provocare, să fie niște cursuri în urma cărora să se poată angaja. Am avut, din fericire, sprijin din partea autorităților locale și din partea unor antreprenori locali, care au înțeles, mai ales pentru partea de instruire practică, că trebuie să ne sprijine și trebuie să profite de această oportunitate dată de proiect. Astfel că, la cursul de manichiură, de exemplu, au făcut practică efectiv într-un salon, au văzut ce înseamnă relaționarea cu clienții, ce înseamnă a primi clientul, a oferi serviciu și până la facturare, la emiterea bonului fiscal. Cursurile pe care le-am făcut au fost de lucrător comercial, manichiuristă, ajutor de bucătar și competențe digitale, un program destul de scurt, un program de competențe de bază, de utilizare a calculatorului, dar surprinzător a fost un program destul de bine primit și care s-a dovedit a fi foarte bine îmbrățișat de participanți. S-au făcut cursuri  și de competențe antreprenoriale, pentru că există și astfel de inițiative. Sunt persoane care chiar își doresc să își deschidă o afacere și avem chiar premii în cadrul proiectului, dar discutând de programele de formare, la acestea ne-am rezumat, pentru că trebuia să existe această intersecție între ce-și doreau, ce oportunități aveau pe piața muncii de aici și, de asemenea, condițiile de acces. Am avut participanți de toate vârstele, de la 18 ani, până la 50 de ani, persoane cu situații delicate, persoane care nu au lucrat niciodată sau mame care au în îngrijire copii, părinți bolnavi, copii cu tot felul de deficiențe, și am încercat să înțelegem lucrul acesta. Ce este bun prin acest târg de joburi este că există posibilitatea de a interacționa cu angajatorii și a vedea că din partea lor există flexibilitate privind programul, nemafiind chiar atât de rigizi, că se poate lucra și part-time, există deschidere, există înțelegere pentru toate situațiile, important să existe comunicare. Asta cred că ar fi foarte util să se înțeleagă, mai ales după acest târg de joburi, iar oamenii să scape puțin de niște prejudecăți, de ideea că există doar locuri de muncă plătite foarte prost. Nu este chiar așa. Un alt lucru de care le este foarte frică, este faptul că ei se vor angaja pe un post, dar vor face munca pentru mai multe persoane, gândindu-se la acest deficit de forță de muncă, însă, cred eu, că și angajatorii au înțeles că există o negociere în această relație de muncă și pentru a păstra niște oameni capabili, niște oameni competenți, este nevoie de înțelegere și de motivarea lor. Din ce rezultate avem la sesiunile noastre de mediere, oamenii au niște cerințe simple, nu au pretenții exagerate. Acest târg de joburi ar putea să elimine niște prejudecăți de ambele părți. Sunt și persoane care poate au pretenții exagerate, dar care nu-și vor găsi niciodată locul, în schimb, sunt persoane care au venit cu mult interes, au făcut eforturi și în cadrul cursurilor, pentru că doresc să se angajeze. Ei sunt dispuși să facă naveta pentru un loc de muncă în altă localitate, sunt dispuși la sacrificii, pentru că înțeleg că este nevoie mai întâi să demonstreze în primă fază că merită încrederea angajatorului, pentru ca apoi să vină și promovarea și un loc de muncă mai confortabil”, ne-a declarat Simina Dănilă.

La aceste cursuri, în urma cărora participanții au obținut diplome, certificate de calificare recunoscute de Ministerul Educației și Ministerul Muncii, au participat peste 200 de persoane. Formarea a început în luna februarie anul acesta, primele grupe de lucrători în comerț și manichiuristă fiind finalizate în aprilie, apoi în septembrie, pentru ajutor bucătar, continuându-se cu alte grupe de lucrători în comerț, manichiuristă și competențe digitale. Pe lângă partea de formare, au mai existat servicii de evaluare de competențe, care s-au adresat în special persoanelor care au lucrat într-un anumit domeniu, aveau experiență, dar nu au obținut o calificare, din diverse motive, iar în urma testării au obținut un certificat. Câți dintre cei care au fost la cursuri și-au găsit un loc de muncă? Poate este prea devreme de spus, dar au fost și exemple de succes.

„Șansele de angajare sunt ca…lozul de la loterie. Dacă îl cumperi, ai o șansă. Așa că, dacă au venit la acest târg de joburi, poate au o șansă. Noi i-am încurajat. Am fost perfect conștienți că ei nu vin cu niște CV-uri pregătite, pentru că mulți nu au mijloacele tehnice pentru a pregăti acel CV, dar, în discuțiile cu experții noștri, au posibilitatea să povestească, iar expertul să structureze în acel CV toată experiența lor. Pentru că ei au făcut de-a lungul vieții foarte multe lucruri, au lucrat în străinătate, cunosc limbi străine, sunt persoane care au lucrat, poate nu cu forme legale, dar au niște competențe. Și atunci, în momentul în care ei ajung cu CV-ul la angajator, angajatorul are deja o primă prezentare, pentru ca de acolo să poată porni o discuție și cred că este un lucru important în tot acest proces de selecție. Altfel, nu știu cât de bine sunt promovate local nici locurile de muncă și nici cât își caută ei, tocmai din cauza prejudecăților de care vorbeam. Noi ținem legătura cu cursanții noștri și am încercat să direcționăm către ei  tot felul de anunțuri de angajare, unii dintre cursanți, de exemplu pe manichiură, s-au angajat sau lucrează independent, pentru că au dovedit competențe în mod real, mai ales că în zona aceasta este o cerere foarte mare. Și pentru ajutor de bucătar există o cerere foarte mare. Recunosc că sunt programe de formare care au mai fost solicitate, dar vorbim de accesibilitate din punctul de vedere al nivelului de studii. Au fost programe de formare pe o perioadă foarte lungă, care nu se mai puteau organiza… Cred că aceste programe de formare ar trebuie actualizate. Înțeleg că sunt foarte multe lucruri de predat și multe competențe de dezvoltat, dar realitatea este că oamenii nu mai sunt dispuși să investească atât de mult timp, mai ales în era internetului, într-o eră a vitezei, când foarte multe informații se găsesc la un click distanță. Poți găsi suporturi întregi de curs dacă vrei, tutoriale etc, deci deja sarcina unui formator este cu atât mai grea pentru a le capta atenția pentru o lună, trei, șase luni.  Făcând o paranteză, a fost greu să găsim și formatori. Suntem chiar surprinși într-un mod plăcut că nu am avut decât un abandon, cred, de la acest cursuri. A fost incredibil. Oamenii, în momentul recrutării de către experții noștri, când li se prezintă activitățile din proiect, poate se mai răzgândesc. Dar din momentul în care ei s-au înscris la curs înțeleg foarte bine și drepturile și obligațiile. Noi încercăm să fim cât mai transparenți și corecți, să le explicăm ce presupune inclusiv acea subvenție pe care o iau în cadrul proiectului, iau și niște pachete alimentare. Dar este meritul extraordinar al formatorilor care au reușit să-i țină pe acești oameni la niște cursuri de durată și nu știu câte persoane ar mai fi dispuse să facă astfel de eforturi atunci când au o familie. Ei au venit pe orice vreme, în orice condiții. Ne bucurăm că am avut participare din partea persoanelor din comunitatea romă, iar aici s-au mai depășit niște bariere (…), a existat o deschidere, a existat o încredere, doamnele au creat un grup foarte frumos, unit, veneau de plăcere, discutau, își povesteau una,alta, s-a creat un colectiv foarte frumos. (…) Avem câteva exemple de succes, ca să spun așa, în care persoanele din grupul țintă s-au angajat. Iar noi vom urmări partea aceasta de sustenabilitate. Să vedem cât au stat la un loc de muncă. Pentru că oamenii sunt cumva destul de sensibili și, la cel mai mic inconvenient, tendința lor este să renunțe, neînțelegând că orice loc de muncă are și avantaje și dezavantaje. (…) Dacă se angajează și nu stă mai mult de trei săptămâni, nu este o schimbare reală”, a conchis Simina Dănilă.

Organizatorii acestor cursuri de formare profesională mulțumesc comunității locale pentru sprijinul de care au avut parte, de la sălile puse la dispoziție și până la logistică.