Primarul municipiului Slobozia, în problema mirosului: „Dacă cineva a greșit, să plătească!”

Primarul municipiului Slobozia, Alexandru Potor, a susținut luni, 16 martie, o conferință de presă pe subiectul poluării olfactive care afectează de mulți ani locuitorii din municipiu, în special din zona de est unde se află amplasată stația de epurare a orașului. În ultima perioadă, însă, acest disconfort olfactiv a fost resimțit, se pare, mult mai des și mult mai pregnant de către cetățenii din zonă, ceea ce a condus la sesizări, petiții, campanii media, acuzații, discursuri publice „ieșite din matca obișnuită”, urmate de controale, monitorizări, amenzi, dosare penale, demisii. În acest context, primarul acuză și o campanie de „linșaj public” la adresa sa, campanie de denigrare care vine, potrivit acestuia, „în mod special pe o anumită direcție”. Acesta a explicat și care sunt responsabilitățile și limitele administrative, că nu are nicio legătură în acest scandal, subliniind faptul că „cine este vinovat, să plătească”.

Primarul municipiului Slobozia, Alexandru Potor, a atras atenția asupra limitelor legale ale primăriei cu privire la problema mirosului, dar și asupra necesității unor investiții majore în infrastructura stației de epurare. Acesta susținea că a luat, în repetate rânduri, poziții publice cu privire la respectarea legislației de mediu, dar că intervențiile sale i-au atras critici și conflicte politice. Soluția stă, spunea acesta, în respectarea legii de către toți actorii implicați. Problema mirosului din Slobozia rămâne una complexă, aflată la intersecția dintre responsabilitatea agenților economici, limitele administrației locale și nevoia de investiții majore în infrastructură. În lipsa unor măsuri radicale, disconfortul olfactiv ar putea persista, avertizează autoritățile locale.

„De-a lungul timpului să știți că am fost un susținător al celor care au grijă de mediu. Am luat poziții publice atunci când s-au întâmplat lucruri care nu erau de întâmplat. În mod special vorbesc despre problema mirosului din Slobozia. Am intervenit și am solicitat foarte clar tuturor să respecte legea. Bineînțeles că mi-am atras foarte mulți dușmani și mi-am atras și antipatia unora care consideră că pot să se urce acum pe o chestiune politică și pot să facă dintr-o situație nefericită pentru comunitate și pentru toți cei care locuiesc în Slobozia o chestiune de capital politic. Le transmit de pe acum să le fie rușine. Sunt niște mizerabili, pentru că nu au făcut nimic din ce era important în așa fel încât să protejeze cu adevărat comunitatea. Prin urmare, vreau să vă transmit poziția mea clară, că în chestiuni de mediu nu am cunoștințe, nu am prieteni. Să se respecte legea. Legea trebuie respectată, legea este cea care trebuie să primeze. Cei care transformă lucrurile acestea în altceva decât lege și confort pentru cetățeni și respectarea normelor se încadrează în categoria detractori, mizerabili, care primesc bani sau cărora li s-a promis, de către nu știu ce oponent politic, că vor fi ridicați în slăvi dacă se întâmplă ceva într-un fel sau altul. (…) Vizavi de situația actuală cu mirosul în oraș, care nu este singulară, de ani de zile miroase în Slobozia, am trimis Poliția locală, care a făcut un proces verbal în zona agentului economic în care se manifesta acest disconfort olfactiv. (…) Conform declarațiilor acestuia, substanțele deversate accidental constituie sursa mirosului insuportabil semnalat de cetățeni. Este declarația dată către poliția locală, care a procedat la sesizarea instituțiilor abilitate. Au fost trimise adrese de sesizare către Garda de Mediu, DSP…”, a declarat primarul municipiului Slobozia, Alexandru Potor.

Potrivit edilului, atribuțiile primăriei sunt limitate în cazul activităților autorizate. Primăria poate interveni direct doar dacă o activitate nu este autorizată. În cazul agenților economici care dețin autorizații de mediu, controlul aparține altor instituții (Garda de Mediu, DSP). Primarul susține că, în condițiile în care toți agenții economici din zonă au autorizații sau autorizații integrate de mediu, verificarea lor nu revine autorității locale, mai ales că se află și într-o zonă declarată zonă industrială și au primit autorizație de funcționare.

„Dacă este o activitate neautorizată, primăria poate interveni și închide. Aici vorbim despre activități autorizate. Tot ceea ce putea să facă primăria a fost făcut pe subiectul ăsta. Eu, personal, sunt împotriva celor care afectează mediul în vreun fel și chem pe toți la responsabilitate în așa fel încât toate lucrurile acestea să nu se întâmple și să nu mai fie afectate nici mediul, nici confortul cetățenilor”, a spus Potor.

Soluții: relocarea sau modernizarea stației de epurare

S-a discutat de foarte mult timp despre problema stației de epurare și eliminarea disconfortului. Însă, sunt necesari foarte mulți bani. Până la o soluție financiară viabilă, autoritățile locale mizează pe îmbunătățiri tehnice punctuale ale stației existente.

„Din punctul meu de vedere, o stație de epurare care există din 1982 și care se află la o distanță atât de mică de oraș nu are cum să nu genereze disconfort olfactiv. (…) Ca nespecialist, consider că această stație de epurare trebuie relocată. Și vreau să insist pe anumite lucruri pentru că am văzut niște prieteni din politică, care spun că de mâine să nu mai miroasă. Mâine…ar însemna să iei cu elicopterul stația de epurare și să o muți la o distanță de 4 kilometri sau mâine ar trebui să faci o retehnologizare atât de radicală încât să nu mai miroasă. Punctul meu de vedere, ca nespecialist, este că o stație de epurare nu are cum să fie conformă atât timp cât este mai aproape de oraș decât prevăd normele. Deci, vor fi probleme cu mirosul până când nu se vor face mișcări radicale. Pentru aceste lucruri, avem nevoie ca autoritățile centrale să aloce resurse financiare suficiente în așa fel încât să intervenim pe această stație de epurare. Dacă vor veni oameni din autoritățile centrale să ne ia la palme ca pe copiii ăia mici care nu se descurcă la matematică și o să bată la noi ca să meargă stația, dar ea nu are cum să meargă pentru că este foarte veche și prea aproape de oraș, nu se va întâmpla decât politicianism. Vor ieși la televizor și vor spune cât ne nenorociți suntem și că otrăvim…dar lucrurile nu se vor rezolva. O stație de epurare, dacă este să luăm în calcul proiecte similare din județe limitrofe, costă circa 20-30 de milioane de euro. Sumele sunt…consistente. (…)Ca să facem lucrurile să funcționeze, dați bani! Asta este chestiunea cea mai importantă. (…) Să o achiziționeze Ministerul Mediului, nu trebuie să dea bani către comunitate. (…) Aceste lucruri sunt de foarte mult timp. Obiectivul principal pe care eu l-aș vedea fezabil este, cu ce avem acum ca instalație, aceasta să fie pusă în funcțiune corespunzător și să fie adaptată ca ea să fie în norme. Asta este ce se poate face. Noi lucrăm cu bani puțini la Primărie. (…) Până atunci, există un plan de investiții pentru stația de epurare, am solicitat operatorului de ceva timp ca toți banii disponibili din fondul de investiții care se constituie la nivelul operatorului să fie direcționați către reducerea mirosului. Drept urmare, operatorul a făcut un proiect prin care reface fluxul de preluare a apelor uzate, iar eu estimez, dacă aceste lucruri sunt reale, după cum spun oamenii ăștia, ca în aproximativ două-trei luni acest flux să fie refăcut în așa fel încât problema cu apele uzate să fie definitiv rezolvată și să nu mai miroasă la Slobozia. Până atunci, ar trebui ca cei care deversează în stația de epurare să se abțină să depășească normele legale. Nu vreau să pronunț numele nimănui, pentru că noi nu suntem organ de control și nu avem noi cum să spunem dacă este sau nu bine ceea ce deversează cineva acolo. (…) Soluția mirosului este ca toată lumea să respecte legea. Acesta este cel mai important lucru”, a explicat primarul.

Acuzații de politizare și „linșaj public”

Primarul Alexandru Potor acuză o campanie de „linșaj public”, pe fondul subiectului legat de poluarea olfactivă, dar și pe alte subiecte, campanie de denigrare care vine „în mod special pe o anumită direcție”.

„Ne aflăm în mijlocul unei jupuieli pe bani, pe rupt căpățâni… Cam asta se întâmplă”, a declarat primarul. Dacă cineva a greșit, să plătească. Treaba mea este să mă asigur că în temei legal fac tot ce se poate face pentru a controla chestiunile astea. În cazul în care putem să investim… eu sper să se rezolve poluarea olfactivă în zona stației. Mesajul din partea primăriei, așa cum am mai spus, deja l-am transmis pe chestiunea aceasta și l-am dus către organele care, conform legii, pot face lucrul acesta. Iar din punctul meu de vedere, să ia cele mai drastice măsuri dacă s-au încălcat dispozițiile legale, să închidă, să facă orice. Din punctul meu de vedere, nu am mamă, nu am tată pe subiectele acestea. (…) Vreau să clarific încă o dată, nu am nicio legătură cu vreo firmă care a fost invocată, pentru că m-au umplut de toate mizeriile colegii dumneavoastră. Nu am nici cea mai mică legătură (…)”, a mai spus primarul Alexandru Potor.

Un amalgam de probleme…

În condițiile în care municipiul Slobozia este „înconjurat” de poluatori, mai mari sau mai mici, stația de epurare fiind unul dintre aceștia, identificarea unei surse de poluare olfactivă a fost, ani buni, un fel de căutare a „acului în carul cu fân”. Mai ales că „legea mirosurilor”, deși intrată în vigoare în 2020, nu avea norme de aplicare. De-abia în 2025 acestea erau puse în dezbatere publică.  Garda de Mediu Ialomița, împreună cu alte instituții de control, a făcut în toți acești ani slalom printre posibilii poluatori. Ba că e de acolo, ba din partea cealaltă, ba nu mirosea nimănui. Acum, „la un semn, deschisă-i calea”, iar toate „tunurile” sunt îndreptate către stația de epurare, administrată de operatorul regional de apă și apă uzată, Urban SA, și o stație compactă a apelor uzate ce aparține Clean Cyclo SRL, unde au fost descoperite multe nereguli. Și destul de grave. Așa susține Garda Națională de Mediu pe pagina de facebook. În paralel, problemele semnalate de unii locuitori din Slobozia și Ciulnița au determinat, încă din luna februarie, deplasarea în județul Ialomița (de la Direcția Județeană de Mediu Călărași) a unui autolaborator, special pentru monitorizare. Rapoartele de monitorizare a aerului arată prezența hidrogenului sulfurat și depășiri ale limitelor maxime admise, atât în zona cartierului nou din Ciulnița, cât și în cartierul Transmim din Slobozia. Aceste depășiri confirmă existența mirosului puternic, greu de suportat, specific acestui tip de gaz. În același timp, rapoartele au indicat în diferite zile și depășirea valorii zilnice pentru particulele în suspensie PM10, ori etilbenzen, meta-xilen, orto-xilen, para-xilen…

Cine a fost primul? Oul sau găina?

Stația de epurare din Slobozia a fost recepționată în anul 1982. Evoluția constantă a localității a condus la extinderea blocurilor de locuințe, a cartierelor, dar și la apariția mai multor agenți economici, transformându-se, în ani, într-un mix de zonă industrială, cu zonă de locuit. Ultimul bloc din zona MB, care se află cel mai aproape de stația de epurare, a fost construit în perioada 1993 – 2000.  Mai mult decât atât, în zonă s-a construit și un supermarket, iar pentru asta a fost defrișată o anumită suprafață de pădure. Prin 2004, era reglementat și PUZ-ul pentru cartierul Transmim. Prin 2006 -2007 deja se autorizau și construcțiile din respectivul cartier de locuințe aflat în proximitatea stației de epurare. Pentru a fi construite locuințele, la fel a fost defrișată o anumită suprafață de pădure. Atunci, nu s-a gândit nimeni că stația de epurare este aproape… Și am ajuns în prezent, după 44 de ani de la darea în folosință. Stația de epurare este, evident, depășită din punct de vedere tehnologic. Principala sursă de miros este camera de repartiție, adică zona de colectare integrală a apelor uzate, care la ora actuală este deschisă, iar la prima pală de vânt mirosul vine spre oraș, continuând cu deznisipatorul, separatorul de grăsimi etc. Așadar, pe o distanță de aproximativ 50 de metri este o zonă deschisă, de unde se propagă cel mai mult acel miros. Alte surse sunt decantoarele principale și secundare, treapta biologică, cu acele aeratoare de suprafață, care au fost înlocuite cu aeratoare inferioare, și paturile de nămol. În condițiile în care stația este cum este, chiar dacă poate prelua apele uzate între 5.000 și 8.000 de m.c. zilnic, există agenți economici care deversează apele uzate fără a respecta legea, încărcând stația cu ape insuficient tratate în propriile stații de pre-epurare și agenți economici care, deși ar fi trebuit să neutralizeze deșeurile în anumite condiții de siguranță, le-au lăsat la voia întâmplării, iar tot felul de nenorociri au ajuns și în stația de epurare, iar din stație direct în emisar, în râul Ialomița. Potrivit autorităților, sursa poluantă ar fi substanțele chimice scurse pe sol din mai multe recipiente aflate în incinta stației de epurare, care ar fi avut fisuri și spargeri produse ca urmare a temperaturilor scăzute din perioada anterioară. Substanțele deversate accidental ar fi fost sursa mirosului insuportabil semnalat de cetățeni… Vom vedea în perioada următoare dacă aceasta era sursa poluării olfactive sau doar o mică parte a problemei.

„Trenuri” pierdute și nevoia de bani. Mulți bani.

Municipiul Slobozia a pierdut multe „trenuri” care aduceau finanțări prin diverse programe de infrastructură mare sau prin planul național de redresare și reziliență pe tot ce înseamnă apă și apă uzată. Când și când mai apăreau oportunități, însă și acestea au fost evitate „la mustață”, iar în altele, nu eram eligibili. A existat, prin 2007-2008 un proiect privind modernizarea stației de epurare a apelor uzate, cu fonduri atât de la bugetul local, cât și din fondul de mediu. Un proiect complex, care ar fi rezolvat o parte dintre problemele de mediu, tehnologia de epurare fiind una modernă. Proiectul a fost, în final, un eșec, după ce a fost executat aproximativ 90%, din cauze care nici în prezent nu ne sunt cunoscute.

După 2021, s-au făcut demersuri pentru ca Urban să devină operator regional, condiție obligatorie pentru a putea obține fonduri europene pentru investiții. Consiliul Județean Ialomița devine acționar majoritar la SC Urban SA Slobozia și asociat cu drepturi depline în ADI Periurbană Slobozia. Pentru realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate şi calitatea apei destinate consumului uman, la nivelul județului Ialomița sunt necesare ample investiții. Investiții care costă, investiții care durează.

La ora actuală, sunt inițiate mai multe proiecte, prin PNRR și POIM, există în derulare și un proiect privind optimizarea fluxului tehnologic în cadrul stației de epurare, proiect care se vrea finalizat în aproximativ trei luni. Dar problema nu va fi rezolvată decât parțial. Trebuie bani foarte, foarte mulți. Ori pentru o altă stație de epurare, ori pentru relocarea celei existente.

Între timp, directorul general al Urban SA, Adrian Stoicescu, alături de directorul de dezvoltare al Urban SA, Dan Manea, au demisionat.