Prefectul, acuzat de „sabotaj” prin blocarea unor investiţii

madalin teculescuProiectul privind construcția unui parc eolian în zona Giurgeni a fost blocat, pe perioadă nedeterminată, suprafața respectivă fiind inclusă în rețeaua Natura 2000. Un alt proiect este atacat în instanță de prefect

 

[box color=black]

Investitorul a plătit, pe parcursul a doi ani, peste un milion de euro la Consiliul Judeţean Ialomiţa concesiunea pe acel teren
[/box]

Consiliul Județean a dezvoltat, în ultimii doi ani, două proiecte privind construcția unor parcuri eoliene în zona Giurgeni, proiecte care în ultima perioadă au fost blocate din diverse motive.
La începutul anului 2010, Consiliul Județean concesiona, în zona Giurgeni, o suprafață de aproximativ 1.600 de hectare de teren neproductiv unei societăți românești cu acționariat străin, demarându-se un proiect pentru construcția unui parc eolian. La vremea respectivă, susțin autoritățile implicate, pe cheltuiala investitorului au fost obținute toate acordurile și avizele, s-au realizat documentațiile cadastrale, ridicările topo, planurile urbanistice zonale.
În luna decembrie 2010, Consiliul Județean primește o solicitare din partea Instituției Prefectului și Agenției pentru Protecția Mediului prin care se cere acordul în vederea includerii acestei suprafețe de teren în rețeaua europeană Natura 2000, o rețea ecologică de arii speciale de conservare și arii de protecție avifaunistică, referitoare la protecția păsărilor sălbatice.
La vremea respectivă, reprezentanții Consiliului Județean au răspuns celor două instituții că în zona respectivă sunt în derulare proiecte importante, investiții care au generat deja cheltuieli din partea investitorilor, iar includerea în acest program european ar conduce la blocarea acestor investiții.
La mijlocul lunii octombrie, în urma apariției Hotărârii de Guvern nr. 971/2011, autoritățile sunt anunțate că aceste zone au fost incluse în programul Natura 2000. Acest lucru înseamnă blocarea investiției, deoarece în respectivele zone nu se vor mai putea executa lucrări de infrastructură, construcții, care să afecteze habitatul păsărilor, excepție făcând acele lucrări de importanță națională și pentru siguranța oamenilor.
În aceeași zonă, un alt proiect dezvoltat de Consiliul Județean este blocat, dar nu prin includerea suprafeței în rețeaua Natura 2000, ci prin blocarea aplicării unei hotărâri de Consiliul Județean, adoptată în luna iulie 2011, prin care se concesionau 40 de hectare dintr-o suprafață de 1.400 de hectare.

[box color=gray]

În cadrul unei conferință de presă, susținută vineri, 21 octombrie, Ioan Martin, vicepreședinte al Consiliului Județean și președinte al PNL Ialomița, a admis că astfel de acțiuni concertate de blocare a unor investiții pot fi considerate acțiuni de sabotaj.
[/box]
ioan martin pnl slobozia ialomita
Ioan Martin

„De doi ani avem un investitor în acea zonă de 1.600 de hectare, a plătit peste un milion de euro la Consiliul Județean Ialomița concesiunea pe acel teren, a investit nu știm cât, iar acum, printr-o Hotărâre de Guvern, printr-o notă de fundamentare a Instituției prefectului, fără aprobarea noastră ca administratori ai patrimoniului județului, a fost introdusă această suprafață în respectivul program, fiind blocat tot proiectul. Probabil investitorul se va îndrepta împotriva guvernului pentru despăgubiri. (…) Personal, da, cred că am fost sabotat, pentru că exemplul este similar cu ceea ce se întâmplă în București pentru dezvoltarea unor artere noi. Apar niște asociații de protecție a unor monumente istorice, care consideră că acolo se întâmplă ceva, cer descărcare arheologică, și se amână cu ani buni investiția respectivă. Mi se pare similar, o coincidență nefericită”, declara Ioan Martin.

De asemenea, Silvian Ciupercă reclamă lipsa eficienței dialogului între Consiliul Județean și Instituția Prefectului, afirmând în context că prefectul se poate face vinovat de această stare de lucruri dacă și-a dat acordul și a semnat note de fundamentare pe baza cărora a fost propusă Hotărârea de Guvern, în condițiile în care se cunoștea situația acelor suprafețe de teren, în opinia autorităților Natura 2000 nefiind îndreptățită să solicite pe arealul respectiv această includere în programul de protecție.
„Acele terenuri care sunt cuprinse în zonele pe care le protejează acest program au un regim special și te trimit la 70.000 de instituții care trebuie să avizeze. Și există la Brăila niște funcționari, vreo patru cinci, care trăiesc foarte bine luând numai niște bani din taxe, pentru că ei răspund de gestionarea acestui program. Și când are cineva nevoie de vreun aviz…Se poate vorbi chiar de corupție”, se revolta Silvian Ciupercă, având în vedere interesul atât de brusc al unora față de respectivele zone.
Așadar, din diverse motive, unele chiar aberante, investitorii sunt goniți din județ, speriați de lipsa de comunicare și lupta fără de sfârșit dintre cele două instituții. Toate se puteau rezolva chiar de la început dacă existau un dialog adevărat și o intenție măcar pentru ca amărâtul ăsta de județ să se dezvolte, să nu mai fim zonă mereu defavorizată. Dacă, însă, ne dăm mereu în cap cu cartea de legislație doar pentru a pune bețe în roate și nu pentru a fi în regulă cu documentațiile, atunci nu ne rămâne decât să ne uităm la alții cum reușesc.

Teculescu neagă implicarea în „cazul Natura 2000”, însă admite că a produs valuri în dosarul „Sturionul”

madalin teculescu
Mădălin Teculescu

„Nu mi se pare normal să se facă tot felul de acuzaţii pe care dumneavoastră să le preluaţi şi, mai ales, să aducă atingere instituţiei. Prefectul poate fi făcut franjuri. E nevoie ca Teculescu să fie făcut franjuri, să fie făcut, dar nu instituţia”, a declarat Teculescu.

În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută miercuri, prefectul a negat că ar avea un amestec, de orice natură, pentru ca suprafaţa respectivă să fie declarată zonă protejată şi că nu a semnat nicio notă de fundamentare. Directorul APM Ialomiţa, Adrian Oprescu, spune că nota de fundamentare a fost făcută în 2010 direct de Ministerul Mediului şi, cu toate că Agenţia a transmis punctele de vedere contra, nu au fost luate în seamă. Hotărârea a apărut pentru că România risca să intre în procedură de infrigment.
Potrivit reprezentanţilor APM, proiectele nu sunt blocate, numai că procedurile vor fi mult mai drastice, mult mai scumpe şi pe perioadă nedefinită.
Prefectul neagă şi faptul că i-a fost transmisă de către Consiliul Judeţean vreo adresă în acest sens, dar admite că a demarat mai multe cercetări cu privire la anumite concesionări pe care le-a făcut Consiliul Judeţean, susţinând că toată tevatura creată de C.J. se justifică…
Prefectul spune că totul a plecat de la „acea faimoasă Hotărâre de Guvern din 2002”, cu înfiinţarea unei crescătorii de sturioni, care nu a funcţionat niciodată. Lucrurile astea s-au aflat şi s-a creat dosarul Pelicanul-Sturionul.  S-a aflat la Consiliul Judeţean şi de demersurile pe care le fac, pentru a aduce cetăţenilor din judeţul Ialomiţa proprietatea dreptului pe acele terenuri. Consiliul Judeţean nu a fost niciodată administrator sau proprietar pe acele terenuri. Acele terenuri trebuiau retrocedate cetăţenilor din judeţ car aveau acest drept”, a afirmat prefectul.
[box color=white]

Un alt proiect, un alt blocaj
[/box]În aceeași zonă, un alt proiect dezvoltat de Consiliul Județean este blocat, dar nu prin includerea suprafeței în rețeaua Natura 2000, deși, culmea, sunt apropiate, ci prin blocarea aplicării hotărârii de Consiliul Județean, adoptată în luna iulie 2011, prin care se concesionau 40 de hectare dintr-o suprafață de 1.400 de hectare. Astfel, prin blocarea aplicării hotărârii nr. 45/2011 se suspendă contractul de concesiune și, implicit, se blochează investiția. Blocajul s-a produs în urma atacării în instanță de către prefectul județului, Mădălin Teculescu, a hotărârii, acesta solicitând instanței anularea actului administrativ, C.J. fiind citat în data de 7 noiembrie, de către Tribunalul Ialomița.

Prefectul susține că la adoptarea actului administrativ au fost încălcate anumite prevederi legale, respectiv inexistența unui plan de urbanism zonal și a unui nou regulament de urbanism prin care să se stabilească noi modalități de administrare respectiv utilizare a terenurilor. La data adoptării actului administrativ terenul arabil avea destinație agricolă și nu putea fi concesionat pentru execuția de construcții, pentru a se putea modifica modul de utilizare și a putea hotărî legal cu privire la concesionare era necesar ca suprafețele de arabil să fie scoase din circuitul agricol. Sunt multe aspecte sesizate de prefect, care reclamă în final că întrucât consiliul nu s-a pronunțat cu privire la aspectele de ilegalitate sesizate, s-a considerat utilă intervenția instanței de judecată în vederea asigurării respectării prevederilor legale.
În schimb, vicepreședintele Consiliului Județean susține că prin hotărârea de consiliu din luna iulie se aproba concesionarea a 40 de hectare de teren dintr-o suprafață de 1.400 de hectare care reprezentau drumuri de acces și platforme, respectiv fundații pentru construcția parcului eolian.
„Am gândit să concesionăm această suprafață, investitorul să-și facă un studiu de vânt și alte studii și autorizații pe cheltuiala lui. Deci, pe 40 de hectare utilizam vântul de deasupra, iar pe restul făceam agricultură. Este teren din domeniul privat al județului. Am cerut o derogare ca investitorul, după ce a făcut concesiunea, să își producă PUZ-ul, documentația cadastrală și sperăm ca în două – trei săptămâni să fie gata. Instituția prefectului ne atacă această hotărâre, contestă legalitatea și vă dați seama cu ce impact asupra investitorului”.
În schimb, Silvian Ciupercă spune că lipsește temeiul legal pentru care s-a înaintat respectiva acțiune în instanță.

silvian ciuperca
Silvian Ciupercă

„În respectiva acțiune în instanță se invocă faptul că ar fi trebuit decizia Consiliului Județean precedată de elaborarea unei documentații de urbanism. Legea 350 privind documentațiile de urbanism, modificată în februarie 2011, spune că, citez, – inițiativa elaborării unor documentații de amenajare aparține exclusiv autorităților administrație publice, cu excepția unor PUZ-uri care sunt prevăzute la un articol. Ce spune la acel articol? Conform viziunii prefectului, noi ar fi trebuit să cheltuim bani pentru elaborarea Planului. Legiuitorul, mai deștept, a spus că se exceptează situațiile în care se solicită construirea de parcuri tehnologice, eoliene, fotovoltaice, …situație în care autorizația investiției, de elaborare a unui plan urbanistic, se realizează prin grija investitorului privat. Cu alte cuvinte, legiuitorul deștept a exceptat situația aceasta în care noi ne aflăm”.