Populația stabilă a județului Ialomița a scăzut cu 7,6%

S-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română. 55.33% din populația județului are un nivel scăzut de educație, 36.79% are nivel mediu, 7.88% are nivel superior, iar 8.082 de persoane sunt analfabete.

Anita Stefan - Director Statistică Ialomița
Anita Stefan – Director Statistică Ialomița

Săptămâna trecută, reprezentanții Direcției Județene de Statistică Ialomița au prezentat rezultatele definitive ale recensământului populației și locuințelor care a fost efectuat în luna octombrie 2011. Aneta Ștefan, directorul DJS Ialomița, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că acest recensământ arată clar fenomenul de îmbătrânire al populației, scăderea numărului populației din județ și al nașterilor, dar și o creștere sensibilă a nivelului de instruire a populaţiei stabile.

Astfel, populaţia stabilă a judeţului Ialomița era, în octombrie 2011, de 274.148 de persoane, din care 139.501 femei (50.88%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 22.424 persoane (din care, 10.710 femei).

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ – municipiul Slobozia – este, așadar, de 45.891 persoane, municipiul Feteşti – 30.217 persoane, municipiul Urziceni – 15.308 persoane, oraşul Ţăndărei – 13.219 persoane, oraşul Amara – 7.345 persoane, oraşul Fierbinţi Târg – 4.969 persoane și oraşul Căzăneşti – 3.271 persoane. Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Bărbuleşti (5.902 persoane), Făcăeni (5.438 persoane), Borduşani (4.786 persoane), Coşereni (4.570 persoane), Manasia (4.405 persoane), iar cele cu un număr mic de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Ciocârlia (806 persoane), Bueşti (1.074 persoane), Drăgoeşti (1.082 persoane), Colelia (1.212 persoane), Albeşti (1.288 persoane).

În municipii şi oraşe trăiesc 120.220 persoane, reprezentând 43.85% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 4.89 puncte procentuale în detrimentul mediului rural (56.15% la 20 octombrie 2011 faţă de 61.04% la 18 martie 2002).

Pe grupe de vârstă, copiii (0-14 ani) deţineau o pondere de 17.43% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) a reprezentat un procentaj de 11.53%, persoanele mature (25 – 64 ani) formau majoritatea (53.41%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste au reprezentat 17.63% din total. Persoanele în vârstă de peste 85 de ani deţineau o pondere de 1.39 % în totalul populaţiei stabile.

Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei stabile pe grupe de vârstă arată clar fenomenul de îmbătrânire al populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 0 – 14 ani (17.43% faţă de 18.55%), 15 -19 ani (5.60% faţă de 7.19%), 20 – 24 ani (5.93% faţă de 6.91%), 25-29 ani (5.47% faţă de 7.66%) şi 30 -34 ani (6.86% faţă de 9.46%) s-au redus ca pondere în total populaţie stabilă, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002.

Grupele de vârstă 35 – 39 ani, 40-44 ani au o pondere mai ridicată față de anul 2002 ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a generaţiilor de 15 – 34 ani, iar grupa de vârstă a “decreţeilor”, mai exact 40 – 44 ani, deţine cea mai mare pondere, în total de 9.28 % față de 6.13%. Totodată, grupa de vârstă 75 ani și peste, totalizează 8.08 % din populaţia stabilă, faţă de 5.04% cât deţinea în 2002.

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă, respectiv religia, şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 256.666 persoane (din totalul celor 274.148 persoane). Astfel, s-au declarat români 241.765 persoane (94.19%), romi 14.278 persoane (5.56%), maghiari -28 persoane (0.01%), ruşi-lipoveni (360 persoane) și turci (73 persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002, s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 4.11% la 5.56%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie română (de la 95.38% la 94.19%) și de etnie maghiară (de la 0.03% la 0.01%).

Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 47.04% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi, în octombrie 2011, 64.406 bărbaţi şi 64.559 femei, diferența fiind reprezentată de faptul că unii bărbați căsătoriți cu ialomițence au domiciliul stabil în altă localitate din țară sau străinătate. De asemenea, 39.28% persoane nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezentau 10.38% din totalul populaţiei stabile (28.450 de persoane, dintre care 23.377 femei), persoanele divorţate deţineau o pondere de 3.30%., iar în uniune consensuală au declarat că trăiesc 15.260 persoane.

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 55.33% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 36.79% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 7.88 % nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 8.082 persoane analfabete.

Potrivit reprezentanților DJS Ialomița, numărul persoanelor analfabete a scăzut cu 66.85% faţă de cel înregistrat la recensământul din anul 2002.

Aceștia susțin că în perioada dintre ultimele două recensăminte se constată o creştere a nivelului de instruire a populaţiei stabile. Astfel, ponderea persoanelor în vârstă de 10 ani şi peste, cu nivel de instruire superior (exclusiv masterat sau doctorat), a crescut de la 3.25 % la 7.34 %, a celor care au absolvit liceul a crescut de la 15.99 % la 19.60%, concomitent cu scăderea ponderii persoanelor care au absolvit nivelul primar (de la 25,67% la 19,58 %). Persoanele fără şcoală absolvită reprezintă 5,90% din populaţia stabilă, în timp ce în anul 2002 acestea deţineau o pondere de 8,47 %.
Femeile deţin cu o frecvenţă mai ridicată o diplomă de studii superioare decât în urmă cu 10 ani, ponderea femeilor cu studii superioare fiind în 2011 de două ori mai mare decât cea înregistrată la recensământul din 2002. În ceea ce privește bărbații, aproximativ jumătate dintre ei au absolvit studii liceale sau gimnaziale.

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 6.158 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

În final, precizăm că la recensământul din ianuarie 1948, județul Ialomița avea o populație stabilă de 244.750 de persoane, crescând, în ianuarie 1977, la 295.965 de persoane. Cel mai mare număr de persoane s-a înregistrat la recensământul din anul 1992, județul Ialomița având 306.145 de persoane cu domiciliul stabil. De atunci, numărul ialomițenilor a scăzut constant.

În urma acestui recensământ deținem o multitudine de răspunsuri la anumite întrebări pe care le aveam până nu demult, însă mai trebuie lucrat în ceea ce privește numărul persoanelor plecate în străinătate, dar și legat de anumite aspecte considerate de mulți cetățeni „prea personale” pentru a le face publice, chiar dacă CNP-ul a salvat, în mare parte, recensământul…