27 MARTIE 1918 – 27 MARTIE 2025 – Au trecut 107 ani de când ținutul românesc dintre Prut și Nistru, vitregita Basarabie, a revenit la Patria-Mamă, ca urmare a votului Sfatului Țării de la Chișinău. După mai bine de un secol de stăpânire rusească, Basarabia devenea astfel prima provincie care și-a proclamat unirea cu Vechiul Regat, primul pas spre crearea României Mari de la 1 Decembrie 1918.

Acest  eveniment de o importanță majoră pentru realizarea unității naționale a fost sărbătorit printr-o manifestare organizată în parteneriat de Muzeul Județean Ialomița și Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” la Clubul Seniorilor „Răsărit în Amurg” din  Slobozia, în fața unui public pasionat de tot ceea ce înseamnă momentele importante din istoria națională.

Echipa Muzeului Județean Ialomița (muzeograf Mioara Marin și referent Gigi Constantin) a venit în fața celor prezenți cu o prezentare video care a surprins istoricul Basarabiei de la începutul ocupației țariste din 1812 până la momentul Unirii de la 27 martie 1918, precum și cu un material cu caracter istoric și literar, legat de modul în care poetul și ziaristul Mihai Eminescu s-a raportat la problema unității între românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu”, instituție reprezentată de Elena Balog (manager) și Ecaterina Florea, a organizat o mini-expoziție de carte având ca temă centrală Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat. Un moment poetic susținut de Ecaterina Florea, din versurile poetului Grigore Vieru, a completat în mod fericit această manifestare de suflet.

Finalul evenimentului organizat la Clubul Seniorilor „Răsărit în Amurg” Slobozia a fost unul plin de emoții, ascultând crâmpeie din povestea de viață a domnului Andrei Ciomârtan, născut în Basarabia și deportat în Bărăgan cu familia după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Amintim în continuare legăturile spirituale și istorice dintre Basarabia și spațiul ialomițean.

O personalitate care și-a pus profund amprenta asupra sistemului de educație din Basarabia în perioada interbelică a fost Apostol D. Culea, pedagog, animator cultural și publicist român, cu activitate remarcabilă în domeniul culturii populare și al difuzării științei la sate, născut în comuna ialomițeană Sudiți, în anul 1882. După Primul Război Mondial, în condițiile în care Basarabia revenise la Patria-Mamă, Apostol D. Culea a ajuns să lucreze la Chișinău pentru reorganizarea învățământului din Basarabia pe baze naționale. Recunoscându-i-se munca depusă și calitățile de organizator,  a fost numit director al Directoratului Instrucțiunii, funcție deținută din 1918 până în 1922. Din această poziție, a militat pentru predarea în școală a alfabetului latin și folosirea limbii române ca limbă de predare. A organizat cursuri de vară obligatorii în care învățătorii, formați anterior în școlile țariste  pentru predarea în limba rusă, trebuiau să studieze limba română. În luna noiembrie 1918, a înființat la Chișinău revista pedagogică „Școala Basarabiei”, care a continuat apoi să apară lunar până în noiembrie 1940.

Si prim-ministrul României din momentul Unirii Basarabiei cu România, fruntașul conservator Alexandru Marghiloman, este legat de spațiul ialomițean. Acesta a avut mai multe moșii în această zonă, conacul său din satul Hagiești, comuna Sinești, fiind astăzi monument istoric.

Un moment mai puțin fericit din istoria de dată mai recentă a României, deportările organizate de regimul comunist în anii 1950 în Câmpia Bărăganului, a vizat relocarea forțată a zeci de mii de persoane.  Au fost aduşi aici, la Fundata, Lătești sau Viișoara, români, germani, sârbi, bulgari, dar și refugiaţi din Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Managerul Muzeului Județean Ialomița, dr. Florin Vlad arată că „acest eveniment istoric de la 27 martie 1918, cu profunde semnificații naționale, a fost primul pas, poate determinant, spre ceea ce va deveni România Mare, după Unirea Bucovinei de la sfârșitul lui noiembrie 1918 și a Transilvaniei la 1 Decembrie 1918. Vorbim despre un întreg an în care sufletele românilor din spațiul carpato-danubiano-pontic au bătut într-o singură inimă, într-o perioadă istorică extrem de dificilă! Datorăm totul acelei generații, cea care a pus pe harta Europei România Mare, și trebuie să îi  onorăm amintirea oridecâte ori avem prilejul!”.

Unirea Basarabiei cu România a fost, din păcate, una efemeră! În vara anului 1940, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în urma pactului Ribbentrop-Molotov și a unui ultimatum al Uniunii Sovietice adresat autorităților de la București, pământul românesc dintre Prut și Nistru, alături de nordul Bucovinei și ținutul Herței, este din nou smuls din trupul țării și alipit statului comunist de la răsărit.

În anul 1991, după dezmembrarea Uniunii Sovietice, Basarabia își declară independența, sub numele de Republica Moldova, iar astăzi se află pe drumul aderării la Uniunea Europeană.